Abaddon (ebr. abaddon – pieire; Septua-ginta) în iudaism, întruchiparea mormântului ca groapă în pământ, care ascunde, înghite şi dezagregă pe cel înmormântat. Abaddon e situat pe drumul spre prăpastia subpământeană Sheol. Uneori, e o personificare identificabilă cu Sheolul însuşi; se poate compara, fără o identificare exactă, cu îngerul morţii, Malakh Ha-Maweth (—» Ma-lah).

Abaddon este evocat în Cartea lui Iov din V. T. (XXVI, 6; XXVIII, 22; XXXI, 12) şi în Proverbele lui Solomon, unde e socotit o „taină adâncă, pe care numai Dumnezeu o pătrunde” (XV. 11), de asemenea in apocriful Înălţarea lui Isaia, 10 (-> Biblia); in N. T. (Apocalipsul lui loan Teologul. IX, 11) e numit Apollion şi i se atribuie un rol pedepsitor la sfârşitul veacurilor, când urmează să vină sub forma unui nor de lăcuste monstruoase.

Share the Love!

Spune care este gândul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *