Profet din mitologia vedică, citat de Rigveda, unul dintre marii înţelepţi primordiali (rişi) care, după tradiţie, s-a născut din sămânţa zeului Mitra, scursă la vederea frumoasei fecioare cereşti Rambhu (din clasa Apsara).

I se atribuiau puteri magice nelimitate. Imnurile vedice consideră că Agastya era singurul care a izbutit să fie totodată şi soţ si ascet. Când oceanul l-a împiedicat să facă sacrificiile rituale (sau, în altă variantă, când oceanul a devenit obstacol în calea zeilor care îi urmăreau pe demoni), Agastya l-a sorbit din trei înghiţituri; când muntele Vindhya a rugat soarele să-l ocolească aşa cum ocolea muntele Meru şi, refuzat, a început să crească în sus spre a stăvili drumul soarelui, la cererea zeilor Agastya s-a dus lângă munte, care l-a salutat, iar profetul, poruncindu-i să-şi curme creşterea până se va întoarce el, a plecat spre sud fără să se mai întoarcă, muntele rămânând de atunci încremenit şi înclinat ca pentru salut; de asemenea, Agastya l-a ars de viu pe rug pe demonul Vatapi din neamul Daitya, iar cu blestemul său l-a prăvălit din cer pe gloriosul rege Nahuşa, prefăcându-l în şarpe.

Tot Agastya a creat-o pe fecioara Lapamudra, pe care i-a dat-o în taină regelui Vidarbha ca fiică adoptivă, însă când ea a crescut mare, şi-a luat-o sieşi de soţie. Tradiţia îl consideră pe Agastya şi autorul unora dintre imnurile din Rigveda.

Share the Love!

Spune care este gândul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *