În ceea ce priveşte combinaţiile de două culori, cel mai bine se potrivesc culorile plasate la distanţe mici sau la distanţe mari. În primul caz (când punem impreuna doua  culori plasate la distanţă mare una de cealaltă) putem să vorbim despre contrast (de culori caci poate fi si de saturatie ). Dacă ne uităm pe cercul culorilor, asta înseamnă albastru cu galben, purpuriu cu verde sau roşu cu albastru verzui. Contrast se mai poate crea şi între culorile calde (roşu, oranj, galben) şi culorile reci (albastru, violet, verde). De exemplu combinaţia rosu-verde este deosebit de plăcută.Se spune ca cel mai mare contrast este intre negru (care nu este culoare) si galben.

De obicei compoziţiile cu contrast dau dinamism, miscare, tensiune, pe când cele cu armonie sugerează linişte, calm, lin.

Când combinăm 2 culori apropiate putem să vorbim de armonie (de culori) sau acelasi culori dar sa difere saturatia. În această categorie putem să încadrăm fotografiile cu mai multe nuanţe ale aceleiaşi culori ( mai saturate sau mai nesaturate), sau împerecheri de culori reci sau calde.

Culori care sunt plăcute separat, tind să fie plăcute şi în combinaţii cromatice. În general albastru si roşu sunt culorile care plac cel mai mult, pe când portocaliu si galben cel mai puţin. Dacă se măreşte strălucirea şi/sau saturaţia culorii ea place şi mai mult, acest lucru fiind adevărat şi în cazul combinaţiilor.

Folosindu-ne de culori, cromatica, contraste, putem crea compozitii fotografice foarte bune si astfel ne putem numi fotografi profesionisti. Diferenta intre noi si amatori este aceea ca amatorii fac combinatiile de culori la nimereala, noi le potrivim sa creem asa numita armonie cromatica in fotografie. In fotografia de mai sus,o fotografie de nunta,de logodna,  elementul de baza este  cromatica, dar  si expresivitatea celor doi au creat o compozitie foarte buna.

Culorile in fotografie in lipsa de altceva sunt cele care pot da fotografiei aparent obijnuite o aura aparte facand dintr-o fotografie simpla o fotografie plina de viata si culoare, intr-un trai alb negru.

Share the Love!

4 comentarii la „Culorile in fotografie”

  1. Pai intai sa fac ftografiile si apoi fac si articolul..oricum interesanta tema…buna de gandit la ea!

  2. Te cam cotești de la răspuns!

    Prin muzică de exemplu (prin sunet mai exact) poți transmite stări, emoții, nevoi etc. De ce prin arta vizuală să nu poți face la fel?

    Eu cred că orice modalitate prin care pătrunzi în sinele individului, dacă calea este unul din simțuri, atunci rezultatul ține de o excitare și așadar o reacție, în urma căreia, individul se transformă (orice formă de manifestare poate fi considerată o transformare având în vedere că se modifică starea lui prezentă).

    Va să zică, printr-un spectru anume de culori, un om poate să se auto-speculeze pentru a crea o formă sau alta de manifestare. Scopul scuză mijloacele, și de la auto la general e o cale scurtă, cum ai făcut tu referire de la amator la profesionist. Dar totuși, ce culori folosești de exemplu pentru dor …

    Ne faci un articol despre poze de dor sau cu dor sau despre dor?

    Știi doinele cântate la nai sau la fluier? Alea vorbesc despre dor și nu poți înţelege altceva!

  3. Ce culoare are sentimentul acela, când simți față de, indiferent orice element, că nu iti mai este suficient. Repet suficient, nu altceva. Oarecum, să zicem și insuficient.

    De exemplu atunci când ți-e sete inseamnă că elementul apă nu îți mai este suficient și atunci apare setea și pe baza acestei nevoi tu acționezi. Eu zic că de fapt în lipsa unui element sau diminuarea lui în cantitate noi oamenii, avem tendința să aducem mai mult și mai mult din acel element.

    Deci tu, fotografule, îmi poți spune ce culoare sau culori are setea sau agitația sau înnotul sau pofta de mâncare sau, și mai potrivit pentru că suntem români, ce culoare are dorul? Acum să văd cât de prosional ești. :)

Spune care este gândul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *