Astăzi, în vizita mea „matinală” pe blogurile pe care le citesc am descoperit o leapşă de mărţişor de la 3editorial.

Nu mi-a trebuit prea mult timp să-mi amintesc o poveste care mi s-a întipărit în minte de mărţişor, mi-am amintit chiar 2. Eu m-am născut şi am copilărit în Suceava, aici tradiţia spune că fetele dau la băieţi un mărţişor de 1 Martie, iar băieţi dau fetelor o floare  de 8 Martie (sau altceva – bomboane, ciocolăţele, felicitări).

Cu ocazia acestui articol vă urez la toţi o primăvară plină de dragoste şi culoare, de muzică şi voie bună! Un mărţişor special se îndreaptă către prietenul noostru drag Paul Pădurariu, căruia îi urez astăzi LA MULŢI ANI şi să ne trăiască! Să ne citim, maestre!!

Povestea mea de mărţişor 1Aceste 2 poveşti au avut loc prin clasele I-IV, nu imi mai amintesc exact când anume. Mama mea pe vremea aia lucra la o fabrică şi ea era cea care calcula salariile oameniilor care munceau acolo, aşa că de 8 Martie primea muulte mărţişoare – de fiecare dată o aşteptam acasă cu sufletul la gură să văd ce mărţişoare a primit. Ce-mi plăcea, era faptul că pe lângă mărţişoarele standard care se găseau în comerţ, primea multe mărţişoare făcute manual. Eu, le puneam la păstrare, aveam un fel de caieţel în care pe fiecare pagină îmi puneam cu ace câteva mărţişoare, şi aşa în anul ce urma eu eram cea care avea mărţişoare diferite, atât între ele, cât şi faţă de cele ale colegelor. Plus, când venea ziua de 1 Martie nu trebuia să mai dau bani pe mărţişoare. Era frumos, îmi amintesc că în seara precedentă, îmi scoteam caieţelul, mă uitam peste mărţişoare şi le alegeam pe cele pe care vroiam să le dăruiesc şi le puneam într-o punguţă şi mai apoi direct în ghiozdan. Bineînţeles, cel care mi se părea mie cel mai frumos mărţişor, era al meu. În ziua de 1 Martie, cât şi în cea de 8 martie parcă toţi eram mai aranjaţi, eram mult mai veseli şi mai frumoşi, eram curioşi şi bucuroşi că primim şi dăruim.

Şi încă o chestie drăguţă, într-un an mi-am dorit ca de obicei să fiu unică, şi m-a ajutat mama cu materiale şi am făcut câteva felicitări, în care am scris câteva cuvinte frumoase dedicate venirii primăverii, şi câte un mărţişor. Şi era în clasă un coleg de care îmi plăcea, era născut la o zi distanţă de mine, şi i-am scris în felicitare undeva la final că-l iubesc. Vă daţi seama că vreo săptămână n-am avut curaj să vorbesc cu el, cu atât mai puţin să mă uit la el. După  vreo săptămână i-am trimis un bilet în care i-am spus că a fost o glumă şi totul a revenit la normal – deşi nu era o glumă pentru mine, îmi plăcea foarte mult de el.

Şi acum îmi amintesc cu nostalgie de anii frumoşi ai copilăriei, ani în care am învăţat atât de multe lucruri, în care ne-am bucurat de atât de multe lucruri mărunte.  Mărţişoarele erau mici daruri, mici simboluri care în inima nostră însemnau foarte mult!!

Că am terminat cu povestirile mele, dau leapşa mai departe, aceea de a scrie o întâmplare memorabilă, plăcută sau mai puţin plăcută care a avut loc în ziua de 1 Martie, fie că aţi dăruit sau aţi primit mărţişoare. Leapşa se duce mai departe la Vreauultimulloc, Patobasil, Florin Moroşan , deşi a mai primit această leapşă, şi la Derscanu . Aştept cu nerăbdare să vă citesc poveştile.

 

Share the Love!

10 comentarii la „Povestea mea de mărţişor”

  1. Daniela
    Daniela

    Multumesc mult pentru urari! iti doresc si tie o primavara calduroasa si frumoasa chiar daca in momentul de fata nu este. :D

    1. Jorjette

      Îţi mulţumesc mult, Daniela, şi îţi mulţumesc că te numeri printe cititorii noştrii fideli! Se apropie ea primăvara, importantă este primăvara din sufletele noastre!!

  2. Laurentiu
    Laurentiu

    @filmatoru’ de nunti

    ba, o singura data iti spun/ comunic civilizat: Jorjette este gagica-mea !
    A 2-a sansa nu mai prinzi, iti bag teleobiectivul al mai lung si mai gros in cur.
    Deci, pastreaza distanta regulamentara si-ti garantez lipsa accidentelor.

  3. Cristescu Bogdan

    @filmari profesionale – „esti draguta foc” … îmi dau seama că ai cheltui mulţi bani cu ea :)

  4. Pato Basil
    Pato Basil

    din pacate a fost o zi banala…

  5. filmari profesionale

    Cred ca am stat Jorjette o ora sa iau un martsor…si tot ce m-a vrajit bisnitaru ala am luat adik un cal:))…ce mai faci nu ai mai dat un semn de vata:)

  6. Florin Morosan
    Florin Morosan

    Mulţumesc pentru leapşă. O preiau cât de curând… până pe 8 martie mai am timp, nu? Sau e prea târziu?

Spune care este gândul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *