Încă de mică, crescând la bunici, într-un sătuc. Am avut ocazia să-mi treacă pe la urechi tot felul de povesti de groaza. In acel moment au avut efectul de a-mi provoca un sentiment de frică de necunoscut, de a-mi ridica părul pe întregu-mi corp. În urma acestor povesti, am ajuns să-mi fie frică să ies seara din casă. Uneori daca ramaneam singura acasa dormeam cu toate becurile stinse si cu muzica pornita. Asta ca sa nu aud nici un sunet, care bineinteles, pareau a fi foarte multe la acea vreme.

Am auzit tot felul de povesti de groaza despre spirite, fantome, zombi. Tot felul de întâmplări „ciudate” care de fiecare dată mă lasau cu gura căscată şi cu un sentiment ciudat.  Mi se spunea că dacă în timpul nopţii îmi aud numele, dacă aud pe cineva care mă strigă să nu mă uit, pentru că dacă mă voi uita voi fi „luată” sau posedată. Poveşti cu animale şi nu numai… Povesti cu fiinte supranaturale.

Zilele ce urmează plec la bunici şi când mă voi întoarce, voi aduce o serie  de poveşti de acest fel, cu toate detaliile. Sper sa fie cât mai multe.

Ştiu că toţi avem astfel de poveşti, aşa că le aştept şi pe ale voastre. Fie trimiti o poveste pe e-mail (pagina de contact) pentru a fi publicate separat ca articol propriu-zis alături de numele vostru sau un pseudonim, fie sub formă de comentarii.

Povesti de groaza reale de la bunici

O să încep cu o scurtă poveste ce mi-am amintit-o, povestită de străbunicul meu, Alexa.

Într-o noapte, cu lună plină, în timp ce se întorcea cu căruţa de la moara aflată într-un alt sat, aflat în mijlocul unui câmp a întâlnit un om. Un bărbat îmbrăcat într-o haină neagră, foarte sobră. Străbunicul meu era un om tare blând şi cu frică de Dumnezeu. L-a întrebat ce face aşa târziu pe drum şi încotro se îndreaptă, însă nu a primit nici un răspuns. Străbunicul s-a mirat, însă străinul s-a aşezat în spatele căruţii, moment în care cai au început să se agite. A încercat străbunicul să intre în vorbă cu el, dar nimic. După câţiva metri, s-a uitat  în spatele căruţei şi nimic. Pe o arie foarte mare nu era ţipenie de om…

O altă povestioară, că mi-a venit pofta să scriu aceste povesti de groaza scurte.

Unchiul meu are acum frumoasa vârstă de 50 de ani. Când era tânăr, era moda de a merge la peţit. Şi a plecat el de cu seară la fete (la actuala mea mătuşă). Cum se simţea bine, a poposit acolo până la o oră destul de târzie, cam pe la 3 dimineaţa, când a plecat spre casă. În drumul său avea o casă mai retrasa, ascunsa dupa copaci. Casele se află la distanţe destul de măricele una de cealaltă.

Lângă aceasta se afla o fântână, în afara porţii. Din ceea ce povesteşte unchiul, era întuneric beznă şi ajungând în zonă a auzit cum cineva scoate apă (la ora 3 dimineata ). A spus „Bună seara”, însă nimeni nu i-a răspuns. Se auzea cum cineva scoate apă, dar nu s-a oprit, găleata s-a dat peste cap, a cazut în fântână şi iar a început să scoată apă. Unchiul a spus că într-un minut era ajuns acasă, deşi în mod normal ar fi facut 7-10 minute.

Revenim cu alte povesti de groaza?

Voi reveni cu astfel de povesti de groaza (cred, dar nu sunt sigură, că vor fi înregistrări audio) cu cât mai multe detalii şi le aştept cu mare drag şi pe ale voastre!

Deasemenea o să încerc să aflu cât mai multe despre farmece, descântece, despre morţi, tot felul de povesti spookyy, povesti de groaza! Spuneți-mi ce povesti de groaza ati auzit sau ati trait voi!

Share the Love!

207 comentarii la „Povesti de groaza adevarate de speriat copiii, dar şi adulţii”

  1. Silvian

    Oare realitatea consta doar în ceea ce putem vedea, sau si in ceea ce simtim?
    Va pun aceasta intrebare dragilor dintr.un motiv simplu! Daca nu vedem oare nu exista? Mi.am iubit bunicii ca orice alt copil sa zic asa….Verile calduroase le petreceam alaturi de ei distranduma si facandu.mi toate poftele ! O perioada relativ frumoasa pentru un puștan! Toate bune si frumoase pana cand bunicii mei au decedat! Aveam o varsta inca frageda… nu stiu cum e in alte parti dar e obiceiul ala in care se tine mortul in casa 3 zile inainte de inmormantare! Chestia asta ma nelinistea teribil de tare… nu stiu cat la suta este real sau inchipuire… pot spune ca mereu tin legatura cu ei chiar daca am 20 de ani! Ma urmaresc mereu, sunt cu mine si au grija sa fiu bine… cand dormeam seara eram sigur ca in coltul camerei mele sta cineva care ma vegheaza! Uneori ma speriam de atingeri reci pe frunte dar cu timpul am ajuns sa ma obisnuiesc! Facea parte din rutina mea zilnica! Nu uita daca nu vezi nu inseamna ca nu exista! E doar un pamflet ! O povestioara banala de seara ! Nu e chiar inventie ! Cu totii cred ca avem acea senzatie cum ca am fi urmariti de cineva asa ca enjoy this! ;)

  2. Stefania Raduta

    Odata o fata pe nume Ilaria venea de la scoala la ora 18:38 .Parintii nu erau si in dormitorul fetei era o scrisoare care zicea asa”Am plecat la munca suntem de noapte „.Fata se duse in bucatarie isi facu niste supa mananca si dupa se duse in dormitor sa se culce.Dintr-o data se auzi usa intrarii in casa fata se sperie si iesi pe hol sa vada ce se intampla acolo usa era deschisa si pe jos erau dare de sange.Fata fugii repede in dormitorul ei si se baga in plapuma dupa veni in dormitor fantoma mama ei si ii spuse „Adio” fata se sperie si o lua in brate pe fantoma .Fantoma baga un cutit in fata si aceasta muri pe loc .Sper ca va placut!!!

  3. Stefania Raduta

    Stefania Mi s-a intamplat odata stateam in pat pregatita sa ma culc ma uit spre usa camerei si vad ca perdeaua se misca adica umfla si dupa se lasa in jos mam ridicat din pat sa vad daca ere ceva si nu era nimic.Sper ca va placut!

  4. Ionel

    De mic copil eram obișnuit să stau singur acasă, deoarece părinții aveau mereu mult de lucru. În fine, era 1 dimineața și stăteam în sufragerie când aud ceva din baie. Îmi iau un cuțit și mă duc să verific. Deschid încet ușa dar nu era nimeni. Atunci îl văd cum se holba la mine. Avea fața deformată și costum negru, zâmbea. Eram paralizat de frică. În acel moment tata a intrat pe ușă. De atunci nu am mai văzut acea creatură.

  5. Stanciu Daniel

    Mi-am petrecut ceva timp printre toate aceste povesti. Mi-a sarit in ochi ceva: povesti audio, app de asta, va las un link:

  6. Izabella

    Deci chiar exista tabara Crystal Lake pe bune… Nu va mint..Si chiar am fost cercetașa acolo…Am scăpat cu viață din aceea tabără nu mai vreau sa merg acolo niciodată… Acum tabără este închisă dar in 2009 acea tabără sa redeschis oficial.. Acum este toată distrusa…si ce pot spune este ca arata foarte creepy …
    Eu nu v-aș recomanda sa mergeți in aceea tabără …cred ca e bântuita..

    (Daca vreți sa va spun ce sa întâmplat acolo dați un comentariu )

  7. Andra Zaharia

    Aveam,vro 16 ani..(cred)..
    Părinții mei,erau plecați la o nuntă…în fine..
    Deci,eram singură acasă,sora mea era la bunica..
    Eu stăteam pe telefon,vorbeam cu prietenul meu prin mesaje..
    Dintr-o data nu am mai avut semnal,așa ca am ieșit in stradă,pe lângă casa mea sunt mulți vecini morți..totuși nu mi a fost frică,am stat vro 5 minute..iar cand sa intru in casa..imi aud numele,m-am uitat in jur,dar nu era nimeni,ma întorc cu spatele si iar imi aud numele..n-am băgat de seamă…si am mers tot inainte..tocmai cand vroiam sa intru in curte vad ca in casa vecinilor se făcu lumină…m-am speriat îngrozitor..deoarece acolo nu mai locuia nimeni,am fugit in casa si la m sunat pe prietenul meu..dar nu mi răspundea…
    M-am băgat in pat,am aprins toate luminile,am deschis televizorul si am dat muzica tare..stăteam cât stăteam si ma uitam pe geam către casa vecinilor unde luminile becurilor fâlfâiau..m-am pus in pat si am adormit..
    Bunica mea imi spunea multe povesti…cum ca o femeie ține in borcan pui de draci,si cică in spatele casei ține păpuși legate de copac…..

  8. Era data de 21 septembrie 1995,eu si fratele meu ne jucam pe afara,venind seara bunica avea obiceiul sa ne cheme in casa si sa ne alaturam familiei la cina.
    Dupa ce am terminat cina eu o ajutam pe mama cu vasele iar fratele meu fiind mai lenes se „arunca” direct in pat si adormea,unpic mai tarziu toata lumea merse la somn.
    Ca de obicei Eu si Fratele meu dormeam in aceasi camera,o saptamana mai tarziu bunica spuse ca trebuie sa plece la magazin dar nu se mai intoarse,dupa cateva ore
    eu,curioasa o intrebasem pe mama unde este bunica,iar ea mirata imi spune:
    – Cum adica „unde este bunica?” , ce intrebare este asta?
    Eu: – Imi pare rau mama,dar am gresit cu ceva?
    Mama: – Nu,dar bunica ta a murit acum 5 ani.
    Eu mirata si in acelasi timp speriata imi pun intrebari si nu pot intelege cum in tot acest timp bunica mea a putut locuii cu noi si doar eu o puteam vedea.
    Cu lacrimi in ochi ii povestisem totul Mamei,desi Mama nu ma crezuse,iar apoi in acea seara am simtit un fior trecand prin mine si de-odata o vad pe bunica,
    ea ma chemase la ea,dar fix in acel moment intra Mama la mine in camera si ma vede pe marginea geamului gata sa pic,ea (Mama) speriata,fuge spre mine repede sa ma apuce
    si sa ma traga inapoi,eu speriata incepusem sa plang (ce chestie..),mama speriata si ea ma intrebase:
    – Ce cauti pe marginea geamului?!
    Eu: – Ma chema bunica ;-;
    A doua zi Mama decise sa ne mutam,de atunci nu am mai avut probleme,probabil bunica si acum este in acea casa,si va bantuii pe oricine se va muta in ea.

    – Aceasta poveste este povestita din perspectiva unei Fete – Aceasta este o poveste inventata de mine,nu este nimic real si nu intentionez sa fie :wink: –

  9. Gr

    Am murit de frica ! 😣😣😣

  10. AnOnYm

    Am trăit o copilărie sinistră și tot timpul simțeam că sunt urmărit de când am jucat cu tabla ouija și am jucat singur sau spart becurile am inceput sa tip și am ieșit din casă pentrucă ai mei erau plecați și mă strigă cineva dar nu știu cine și tot am ieșit afară din curte era ora 01:00 și am fugit la un prieten dar nu răspundea și totuși eram cu el pe Twitter și i-am arătat filmarea a 2 zi dar am văzut ceva pe camera ce mă pus pe gânduri era un chip al unei femei cu ochii scule și fata mutilată și am jurat că am să mă mut dar ai mei au zis tu faci o gluma proasta sicnu am jurat in casa pna nu m-au crezut dar toți chat încercăm nu reușeam să ne mutăm dar am acceptat să rămânem de auzea zgomote din pod și am aflat că acolo era cineva spânzurat și când au văzut ai mei am dat foc la casă și ne-am mutat le bunici

    1. Radu

      Aceasta este una dintre întâmplările pe care le-am trăit acum 31 de ani. Aveam 7 ani si dormeam in camera cu părinții mei.
      Locuiam la țară in judetul Alba.
      Tin minte perfect ca era o noapte de aprilie fără lună și era trecut de ora 12.Dormeam pe un fotoliu extensibil.La un moment dat m-au trezit niște zgomote de pasi in curte. Curtea era pavata cu pietriș și pasii se auzeau foarte clar. În sinea mea speram sa fie vecinul de mai sus de mine, deoarece aveam o intrare comună intre noi.Vecinul era bătrân și noaptea tarziu mai aveau întruniri la biserica pendicostala din sat.Religia pendicostala era interzisă în acele vremuri. M_am apropiat incet de geam.Pasii se auzeau in continuare dar privind pe geam nu am văzut pe nimeni. La lumina becului de veghe de afara am văzut urmele de pasi care veneau până sub geam si apoi se întorceau către ușa portii de la intrare.Pur si simplu se auzeau ca si cum o persoana foarte solidă calcă apăsat. Nu am putut să dorm toată noaptea. Dimineata am văzut urmele de pasi foarte clare.Parintii au spus ca poate sunt urme lăsate de ei,dar eu stiu ca nu e asa.Langa geam afara pe un scăunel aveam o găleată cu apă cu capac .Găleata era goală și capacul era cazut jos.
      Am fost îngrozit de această întâmplare trăită. După câțiva ani o vecina batrana care credea in asemenea lucruri mi_a spus că poate a fost un suflet rătăcit care vroia sa își găsească loc în casa noastră, dar vazind că eu sunt treaz,
      a plecat să caute în alta parte.
      O seara buna.

Spune care este gândul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *