Categorie: Mituri şi Legende

Ammon – zeul ascuns

Ammon (egipt. Amun – Cel Ascuns; amun – a tăinui); Ammon-Re Zeul suprem al teologilor tebani (mitologie egipteană), iniţial, zeu obscur al vântului (epitet arhaic: Sufletul lui Shu) la Teba, unde cultul său apare în Regatul Mijlociu şi se dezvoltă …

Aerul – element indispensabil vieţii

Aerul este unul dintre cele 4 elemente ale cosmologiei antice, prezent în mitologie sub 3 aspecte: elementul calm – zeul egiptean al atmosferei, Shu, tamponul dintre pământ şi cer, care şi-a căpătat energia în procesul despărţirii, prin forţă mecanică, a …

Adrasteia – zeiţă frigiană

Adrasteia (grec. Aδραστεια – Inevitabila, Ireversibila) Zeiţă frigiană, preluată de greci, care o identifică adesea cu Rhea sau cu Kybele, ca mamă a zeilor. Pentru orfici şi pentru Platon, Adrasteia e Nemesis: de altfel Platon afirma (Phaidros, 248c – 249d) …

Anu şi cerul

Anu este zeul cerului, în mitologiile din Mesopotamia. Miturile babiloniene îl considerau părinte al zeilor, creator al vânturilor, zeu tânăr. În varianta hurrită, uzurpând tronul celest al tatălui său Alalu, Anu e muşcat de fiul său Kumarbi, care îi suge …

Anteu gigantul

Anteu este un gigant din mitologia greacă, născut din Gaia şi Poseidon. Locuind în Libya, se lupta cu toţi cei ce treceau prin ţinut şi îi omora, întrucât îşi putea împrospăta forţele ori de câte ori atingea pământul, adică trupul …

Angra-Mainyu – sursa răului din Univers

Roroastrianismul este o religie foarte antică, care s-a format pe baza învățăturii profetului Zarathushtra (Zoroaster), care a fost distribuit în primul mileniu î.Hr. e. pe teritoriul Persiei (Iranul Antic). Acum este păstrat într-o cantitate mică capturată în cartea sfântă a …

Aditi – zeiţa mamă

(Incomparabila, Independenta, Nemărginita; sanscr, aditi – libertate, infinit; vacă; femelă) Zeiţa-mamă a divinităţilor primordiale Aditya, în mitologia vedică, adorată ca o Magna deum mater; identificată în Rigveda cu cerul şi spaţiul aerian. Aditi era fiica strămoşului mitic Dakşa şi soţia …

Aegir – zeul mărilor şi oceanelor

Aegir – rar Gymir Zeul mărilor şi oceanului în mito!ogia scandinavă (cf. grec. Okeanos, germ. Aki), personificând furia acvatică pe care o stăpâneşte cu soţia sa Ran. Divinitate din afara celor 2 clase: Asa (marii zei) şi Vana (spiritele apei), …

Acvamedha – sacrificiul calului

(sanscr. açva -cal) Ritual religios, efectuat ca sacrificiu regal (rajasuya) în cadru solemn (cu consecinţe militare şi politice) în India antică, după un program riguros: regele lăsa în libertate un cal care era păzit de la distanţă şi apărat de …

Alala şi Alalu

Alala Zeiţă secundară în mitologia greacă, de origine incertă, patronând probabil bătăliile, întrucât numele îi era folosit adesea ca strigăt de luptă. Cultul Alala era frecvent în timpul războaielor, mai ales la grecii occidentali. Invocată de Pindar, care o numeşte …

Agarttha – lumea mitică subterană

Lume mitică subterană cu vaste ramificaţii în care s-ar conserva perpetuu vechile taine esenţiale şi adevărul primordial, ştiinţa iniţiatică; galeriile Agartthei, de construcţie artificială, s-ar fi întins sub toate continentele şi sub oceane. În altă variantă, Agarttha nu ar fi …

Mitologia animala si cum este ea folosita in prezent

Bogata în metamorfoze, în bestialitate, în raporturi contra naturii, dar si în exacerbate omagii aduse regnului animal, mitologia animală si-a deschis drum încă din Grecia, prin arte în general si prin pictură în special. Iconologia, asa cum este profesata de …