Dar, ce factură are distincţia dintre masculi-femele?

masculin-feminin

Se poate considera în plan genetic, prototipul masculin alcatuit din segmente cu rol hard: x, cu rol soft: y, si cu rol intermediar: z.

La fel, se poate considera si prototipul feminin.

Considerând un sub segment x masculin de tip n: nxm, acel sub segment, în cadrul perpetuarii speciei intra în relatie cu un sub segment feminin x de acelasi tip n: nxf.

  • nxm include o multime de elemente constitutive nm cu rol în perpetuarea speciei.
  • nxf include o multime de elemente constitutive nf cu rol în perpetuarea speciei.

Conditia de fuziune genetica a celor doua segmente este ca cel putin un element, fie din nxm, fie din nxf sa faca parte dintr-o noua multime de elemente. Daca majoritatea elementelor sunt de tip m atunci noua multime are caracteristici preponderente de tip m si complexitatea nxm, în caz contrar, are caracteristici preponderente de tip f si complexitatea nxf.

Pentru cazul în care complexitatea este de tip m, numarul posibilitatilor în urma careia s-a format noua multime nxm, cu elemente din cadrul multimii nxf, este de nm^nm.

Pentru cazul în care complexitatea este de tip f, numarul posibilitatilor în urma careia s-a format noua multime nxf, cu elemente din cadrul multimii nxm, este de nf^nf.

Anomaliile sunt rezultate fie de tip nm^nf, fie de tip nf^nm, fie alte cazuri.natura conceptelor masculin si feminin

Vietatile rezultate îsi continua existenta generând, în functie de ceea ce sunt ele, masculi sau femele, perspective diferite asupra realitatii: perspective masculine sau feminine.

Acest joc al realitatii este de fapt un joc existential.

De o parte sunt prototipurile masculine iar de cealalta parte sunt prototipurile feminine.

Atât perspectivele masculine cât si cele feminine reprezinta printre altele si doua tipuri de modalitati distincte de interpretare a realitatii.În cadrul nxm nu exista nouati informationale prin care realitatea poate fi abordata diferit. Exemplarele masculine nu se pot înmulti singure. Au nevoie de elemente din cadrul nxf pentru a completa jocul existential.În cadrul nxf nu exista noutati informationale prin care realitatea poate fi abordata diferit. Exemplarele feminine nu se pot înmulti singure. Au nevoie de elemente din cadrul nxm pentru a completa jocul existential.

Într-un astfel de mod se poate generaliza analiza, pentru fiecare sub segment din cadrul x, y, z.

Nu au cum lua fiintele decizii mai complete a ceea ce sunt ele deoarece sunt definite prin modul în care s-au format înca de atunci, din stadiul de embrion: masculi sau femele.Cazurile foarte rare cu ambele valente, nu sunt persoane mutante, nici accidente, ci sunt indecizii ale realitatii. Fie n decizii genetice împotriva si n pentru, fie p abtineri genetice, n decizii genetice pentru si n împotriva, tot caz de indecizie este. Desi în plan genetic sunt persoane normale, acele persoane nu sunt normale din punct de vedere social.

Tipul progeniturii rezultate este o concluzie genetica. Din astfel de motive, tipul masculin sau feminin este important. Reprezinta acea concluzie. Un caz de accident este combinarea dintre unul sau doua prototipuri genetice feminine si doua prototipuri masculine, cu rezultat o fiinta compusa din doua fiinte combinate una cu alta. De fapt, acea existenta nu este o mutatie, ci un accident de simbioza fizica prin care ceea ce ar fi trebuit sa fie de exemplu gemeni, au devenit fiinte lipite.

În cadrul speciei noastre nesimbiotice ek, accidentele de simbioza fizica pot fi un lucru extrem de tragic pe considerente ce tin de nevoia individului de a fi autonom. Probabil, în cadrul unei specii simbiotice, accidentele de simbioza fizica sunt doar accidente.În contrast, este cazul persoanelor mutante. Mutatiile apar pe parcursul evolutiei. Speciile sunt efectul mutatiilor. În general, mutatiile sunt aparute în încercari de adaptare a speciilor.

O specie poate proveni dintr-un anumit tip de specie. La rândul ei, o specie poate genera mai multe specii. De aceea, chiar daca în plan genetic mutatiile nu sunt un lucru normal, în schimb, multe forme mutante de existenta pot fi considerate normale. Atât timp cât mutatia nu dauneaza unei fiinte sau este chiar o utilitate în plan evolutiv, poate fi considerata normala sau chiar benefica. Atât timp cât mutatia dauneaza unei fiinte, poate fi considerata anormala.

… Indiferent daca exista fiinte bidimensionale sau patrudimensionale, nu acest lucru este relevant, ci stadiul initial al jocului. În raport cu stadiul initial pot fi considerate nivele de joc.

Acesta este jocul existential. Nivelele jocului existential sunt incluse în cadrul dimensiunilor.

De exemplu, pentru specia noastra ek, stadiul initial al jocului este volumic. Constatare globala. Nivelul jocului este volumic.

Probabil ulnii, în acest stadiu al jocului, chiar daca le-am spune, nu ar întelege despre ce este vorba.Oricum, pentru uli, informativ, stadiul initial al jocului este volumic. Constatare globala: nivelul jocului este: stadiu initial al scindarii masculi/femele.

Modalitatea în care poate fi depistat stadiul evolutiv genetic al unei specii sunt constatarea în plan social a diverselor tendinte nostalgice în raport cu stadiul anterior evolutiv.Cazurile de atractie nostalgica nu sunt decât acele cazuri sociale negative de persoane din cadrul jocului existential ce simt ca nu au completat nivelul anterior.

Evident, daca toti ulnii s-ar apuca sa nege tendintele nostalgice, sa le ignore, sau sa le afirme, specia ul nu ar deveni mai evoluata sau mai involuata în plan genetic. Mai trebuie sa treaca înca perioade evolutive mari pâna când specia ul sa depaseasca nu în mod formal ci în mod real un astfel de stadiu.

Nu se poate sti specificul exact al unui astfel de joc deoarece toate perspectivele posibile de abordare sunt incluse în cadrul unui astfel de joc, dar ceea ce se poate deduce este existenta unui joc. Ceea ce se pot deduce sunt diverse proprietati ale jocului.

Curajul este acea senzatie, fie iluzie, fie realitate prin care o fiintare simte ca nu poate pierde o achizitie de nivel.Frica este acea senzatie, fie iluzie, fie realitate prin care o fiintare simte ca poate pierde o achizitie de nivel. Satisfactia este acea senzatie, fie iluzie, fie realitate prin care o fiintare simte ca a câstigat una din abilitatile de completare a nivelului.Suferinta este acea senzatie, fie iluzie, fie realitate prin care o fiintare simte ca a pierdut una din abilitatile de completare a nivelului. Sentimentele negative sunt acele emotii, fie iluzii, fie realitate, prin care o fiintare simte ca nu poate completa nivelul, este defavorizata, sau banuie ca alte fiintari o împiedica într-un astfel de scop etc.

Ceea ce simte o persoana îndragostita este fie împlinirea, fie neîmplinirea.

Împlinirea în dragoste este acea emotie pozitiva, fie iluzie, fie realitate, prin care o fiintare îsi imagineaza nivelul împlinirii în dragoste si simte ca a completat nivelul.Neîmplinirea, în dragoste este acea emotie, fie iluzie, fie realitate, prin care o fiintare îsi imagineaza nivelul împlinirii în dragoste si simte ca nu a completat nivelul.

Daca ulnii ar auzi astfel de lucruri nu ar vrea sa accepte. “Cum, noi, ulnii, fiintele ce modelam realitatea exact cum dorim… Noi, cea mai puternica specie de pe aceasta planeta simtim nevoia de a parcurge etapele unui joc, pe nivele de joc? Noi, cei care…”

Ulnii spiritualisti nu ar vrea sa accepte definirea evolutiei ca fiind un joc existential. Termenul de “joc” este esential pentru acele persoane dar ceea ce nu convine este termenul de “evolutie”. La cealalta extrema, nici ulnii materialisti nu ar vrea sa accepte definirea evolutiei ca fiind un joc existential. Termenul de “evolutie” este esential pentru acele persoane dar ceea ce nu convine este termenul de “joc”.

Cu toate acestea, ceea ce convine în ambele cazuri este termenul de “existential” desi, teoretic pot fi si uli carora sa nu le convina nici macar un astfel de termen.Emotiile, trairile unei persoane sunt autentice. Autenticitatea îsi are suportul existential în faptul ca jocul existential este autentic.

Nu este o simulare ci este ceva cât se poate de real. Daca ar fi o simulare, la prima greseala sau la amintirea nostalgica a unor vremuri frumoase ar fi suficient sa gasim un buton existential numit “reia acea realitate” si sa dam clic pe acel buton. Unele specii au încercat chiar constructia unor butoane existentiale cu diverse functii si utilitati existentiale în interesul personal al acelor specii, dar nu au reusit.

Realitatea exista, visele, iluziile, emotiile, viata, moartea, ordinea, haosul, binele, raul, chiar si irealul. Din punct de vedere existential, pot exista inclusiv uli carora sa nu le convina nici macar termenul de “existential”. Si într-un caz si în altul, acei uli nu ar vrea sa accepte astfel de lucruri, pe considerente ce tin de orgolii. Orgolii ale unei specii! Inclusiv noi, specia ek, facem parte dintr-un astfel de joc. În plan social, prin comunicare, schimb de informatii, o persoana îsi formeaza o anumita zona informationala. Sunt unele persoane ce percep dragostea ca fiind informatie si atât.

Alte persoane simt nevoia unor prieteni. Tot o forma de dragoste, tot de factura informationala. O forma prin care o persoana întelege sa traiasca realitatea cu mult mai interesant decât ar face-o daca nu ar avea prieteni. Extrem de multe tipuri de emotii compatibile cu dragostea sunt. Inclusiv dragostea, în cadrul unui cuplu, dintre un barbat si o femeie. Atât de puternica este dragostea informationala încât daca un barbat si o femeie nu sunt si prieteni, în multe din cazuri, se despart.

Barbatul în raport cu femeia lui este îndragostit. Iluzia pe care o traieste este cea a împlinirii.

În cazuri de incompatibilitate, cei doi se despart. Fie a fost atractie fizica, fie o dispozitie unilaterala a unei persoane de a iubi…În cazuri de compatibilitate, cei doi realizeaza împlinirea la nivelul experientei lor de existenta.Cu toate acestea nivelul nu este complet. Urmasii lor fac parte si ei din: jocul existential. Fie urca, fie stagneaza, fie dau înapoi. Modalitatea de conceptualizare ek tine de istoria ek. În cadrul istoriei ek au fost extrem de multe stiluri de joc. Unele dintre ele au fost abandonate iar altele au fost dezvoltate.

Stilul de joc sunt acele aspecte existentiale, fie iluzii, fie realitate situate sub influenta unei fiintari. Morala, tine de stiluri de joc. O morala este posibila între cel putin doua stiluri de joc diferite. Orgoliul este o componenta particulara, negativa a moralei. Orgoliul este acea senzatie, fie iluzie, fie realitate prin care o fiintare simte ca stilul ei de joc este cel mai bun posibil.

În general barbatii uli sunt afectati de orgoliu. În mod constant, barbatii uli au ceva sa-si demonstreze unii altora: faptul ca au, în toate cazurile posibile, dreptate. Din perspectiva femeilor ek si barbatii ek sunt afectati de orgoliu, dar un astfel de lucru nu are o semnificatie majora pentru un astfel de documentar. O fiintare este o fiinta, grup de fiinte, specie sau specii. Pe considerente ce tin de constatarea jocului existential, o fiintare poate evolua fie în moduri în care detesta existenta, realitatea în genere, fie în armonie cu existenta, realitatea în genere.

… În stadii evolutive anterioare, speciile aveau cele trei tipuri de segmente x, y, z dar nu erau împartite în masculi si femele.

Atunci când în cadrul fiecarui sub segment nu au mai fost posibile noutati informative, realitatea a furnizat variante posibile:

  • scindare în masculi si în femele.
  • stagnare
  • involutie
  • abandon

Probabil, în perioada acestui stadiu întins peste cine stie câte milioane sau chiar miliarde de ani de evolutie a speciilor, la sfârsitul acestui stadiu informatia genetica va fi din nou saturata. În cadrul fiecarui sub segment nu vor mai fi posibile noutati informative. Teoretic, în planul posibilitatilor evolutive, realitatea va furniza din nou variante:

  • fiinte masculine tride si fiinte feminine tride.
  • stagnare
  • involutie
  • abandon

Daca ulnii vor opta pentru prima varianta, fiecare dimensiune poate fi cucerita în plan evolutiv. La sfârsitul fiecarei sub etape ce este de fapt o etapa veritabila, apar din nou variante posibile:

  • fiinte masculine interde si fiinte feminine interde.
  • stagnare
  • involutie
  • abandon

Ulnii nu pot scapa, chiar daca ar vrea, de aspectele dimensionale ale realitatii.

Stadiul initial al nostru, al speciilor din cadrul acestei realitati, simpla, complexa asa cum o percepem, este volumic. Probabil ek, în acest stadiu al jocului, chiar daca le-am spune, nu ar întelege despre ce este vorba. Cel mai important nivel existential pentru specii nesimbiotice este cel individual, restul nu sunt decât fragmentari ce îsi au baza energetica în cadrul nivelului existential individual. Cel mai important nivel existential pentru specii simbiotice este cel al speciei, restul nu sunt decât fragmentari ce îsi au baza energetica în cadrul nivelului existential al speciei.

Fragmentarea nivelului existential în nivele existentiale si sub nivele conjuncturale sau neconjuncturale genereaza o conditionare biunivoca, de aceea o specie poate avea în plan global un anumit comportament existential. În cazul în care specia este nesimbiotica, nivelul existential al speciei este abstract. În cazul în care specia este simbiotica, nivelul existential al speciei este real. Unele specii se pot transforma din specii simbiotice în specii nesimbiotice sau din specii nesimbiotice în specii simbiotice.

Constatam diverse încercari de formare a unor structuri simbiotice conceptuale în cadrul ek. Cu toate acestea, pe baza nenumaratelor divergente între segmente ek, incapacitatii telepatice, inabilitatii empatice, conflicte ireconciliabile de idei între ek, cât si a imposibilitatii ek de a forma structuri simbiotice conceptuale, concluzionam ca ek, în acest moment al documentarului nu sunt o specie simbiotica.

Oricum, nu se poate decide daca o specie simbiotica este mai buna sau mai rea, mai calitativa sau mai slab calitativa decât o specie nesimbiotica. Ceea ce se poate spune despre limita unui nivel al jocului existential este ca daca un astfel de joc exista, daca un astfel de nivel exista, daca o astfel de limita exista, acea limita este limita ce nu exista. Concluzia este a paradoxurilor. Prototipurile masculine si cele feminine sunt necesare deoarece reprezinta noutati informative pe care stadii anterioare evolutive nu le mai pot oferi.

Prototipurile masculine sunt prototipuri ale noutatilor, misterelor, altor perspective de abordare a realitatii, în raport cu cele feminine. Prototipurile feminine sunt prototipuri ale noutatilor, misterelor, altor perspective de abordare a realitatii, în raport cu cele masculine. În plan social, în cadrul societatii ek, exista notiunea de mister feminin. Ar rezulta ca, din punctul de vedere al limitei unui nivel al jocului existential, femeile ek sunt mai unitare decât barbatii. Utopii… Nici femeile ek nu înteleg barbatii ek.

Stadiul initial al jocului, pentru specia ek, este volumic. Constatare globala. Nivelul jocului este: stadiul interimar al scindarii masculi/femele.

În plan evolutiv, nivelul volumic al jocului presupune cunoasterea de sine pe nivelul volumic.

Vechea zicala “cunoaste-te pe tine însuti” poate fi o gluma sau o meditatie dar nu este o simpla gluma, si nici o simpla meditatie.

În general, jocurile ek sunt pe nivele de joc. Ek simt nevoia unor nivele de joc.

Jocurile pentru copiii ek sunt jocuri inocente. Pe parcursul vietii, maturii ek îsi dezvolta alte jocuri, unele dintre ele pozitive, altele negative iar altele neutrale.

Jocurile negative ek îsi au cauzalitatea în sentimente negative ek.

Jocurile pozitive ek îsi au cauzalitatea în sentimente pozitive ek.

Unele specii sunt constiente iar altele nu sunt constiente. Unele specii avanseaza mai mult într-un astfel de joc iar altele mai putin. Cu toate acestea speciile parcurg: jocul existential.

Jocurile pe calculator reprezinta acel stadiu al unei specii în care probabilitatea de conceptualizare a existentei jocului existential devine din ce în ce mai mare.

Inevitabil, apar persoane de toate tipurile posibile ce constientizeaza posibilitatea de existenta a jocului existential.

Initial, pe baza practicii de joc a celor ce s-au straduit o mare parte din existenta lor în depasirea diverselor nivele ale jocurilor pe calculator, în cadrul constiintelor acelor persoane se produc tot felul de analogii, marea majoritate în plan orizontal prin constatarea posibilitatii de existenta a unor iluzii incluse în cadrul altor iluzii.

De exemplu, o astfel de lume este posibil sa fie o iluzie de tipul unor uli ce dorm. Acei uli se trezesc, unii dintre ei, la realitate. Cred ca este realitatea. Dar daca este o iluzie într-o alta iluzie? Dintre acei uli, si mai putini, unii se trezesc la o alta realitate. Dar daca este o iluzie într-o, iluzie, într-o alta iluzie? etc. Pe de alta parte, daca refuzi sa accepti ca realitatea este realitate, de unde stii ca nu te înseli? Este posibil ca acea realitate sa fie chiar realitatea.

Scenariile construite în raport cu astfel de rationamente, exploateaza segmentul de audienta dat fie de persoane meditative, fie de acele persoane carora nu le convine ceva în raport cu diverse aspecte ale realitatii, fie în functie de detaliile si tipul scenariului, alte segmente de audienta. Pentru ca toata lumea sa fie multumita, scenariile ce îsi propun scopuri meditative se prezinta de obicei sub forma unui ghiveci universal: actiune, intrigi, suspans, ce e dragostea si alte întrebari existentiale.

Sunt posibile sensuri, scopuri si care sunt? Cum poti face diferenta dintre iluzie si realitate?

Sentimentele ar fi un raspuns.

Pentru cazul în care sentimentele nu sunt reale, nu mai conteaza daca lumea este reala sau nu deoarece sentimentele ul nu sunt în realitate decât simulari robotice a unor sentimente ul. Probabil, chiar dorinta unor roboti de a deveni uli prin entuziasmul cibernetic în raport cu specii ul. Conteaza daca lumea este sau nu, reala doar dintr-o perspectiva ciber-meditativa.

Pentru cazul în care sentimentele sunt reale, conteaza sa stim din perspectiva ul daca lumea este sau nu, reala.

Un alt raspuns este dat de realitatea istorica. Modalitatea în care speciile fac diferenta dintre iluzie si realitate este evolutia. O modalitate foarte lenta. Modalitatea în care un individ poate face diferenta dintre iluzie si realitate, pe baza achizitiilor dobândite, este evolutia individuala.

Dar daca realitatea istorica este o iluzie? Un astfel de caz este posibil nu doar în cazul unei lumi cotropitoare ciber-virtuale, ci si în cazul concret al unei specii ce nu îsi cunoaste originile. Diverse specii s-au trezit cândva ca sunt constiente. Nu îsi stiau originile dar au încercat sa le aproximeze prin ipoteze.

Atunci, în plan meditativ, o fiintare nu îsi poate demonstra diferenta dintre iluzie si realitate pe baza evolutiei de dinainte de stadiul de constiinta, ci doar în cadrul unui astfel de stadiu.

Constiinta este o proprietate evolutiva. Constiinta, posibilitatea de a gândi, de a medita este una din încercarile unei fiintari de a discerne iluzia de realitate.

Pentru specia ek ce pune accent pe constiinta ca fiind aspectul evolutiv ce o diferentiaza complet de speciile ce nu gândesc, constiinta, posibilitatea de a gândi, de a medita este cea mai importanta încercare a unei fiintari de a discerne iluzia de realitate.

Mituri… formate din aspecte cândva reale sau ireale. Probabil, simple extensii emotionale ale dorintelor noastre. În realitate, ne-ar conveni sa facem parte dintr-un joc. Ne-ar conveni sa stim ca am mai trait cândva… Atunci, chiar daca am pierde, pe baza experientei vietilor anterioare în care am pierdut, am avea atuuri existentiale. Am ajunge chiar la concluzia ca sunt posibile si vieti ulterioare… De fapt, nu ne-ar conveni deoarece satisfactia oricarui participant la un joc nu este de a pierde. Ideal ar fi si scopuri existentiale. Dar daca jocul existential nu exista? Dar daca nu exista nici macar sensuri?

Sunt incredibil de multe posibilitati evolutive. Astfel de posibilitati sunt prezente în cadrul viului în genere, nu doar în cadrul ek. Desi ek se considera o specie centrala în plan existential în raport cu realitatea, nu este deloc astfel.

Motivul pentru care o specie se considera centrala este: dominarea altor specii. De exemplu, în acest moment al documentarului, pistruii sunt o forma de existenta mai centrala decât ek si mai putin centrala decât ulnii desi ek sunt mai centrali decât ulnii.

Sunt lucruri diferite. În realitate, ek nu este decât o specie printre alte specii.

Am studiat si noi planeta ul dar nu pentru uli. Pentru ek, ulnii pot fi relevanti, dar din perspectiva noastra ulnii sunt specii irelevante.

Scopul nostru a fost elucidarea obsesiei ek.

Este dificil de spus cu exactitate de ce au disparut dinozaurii. În schimb se pot formula ipoteze.

Probabil, teoretic vorbind, disparitia dinozaurilor este un abandon.


Acest articol a fost actualizat recent pe

de către

cu tematica

Despre autor

Avatar Jorjette C

Păreri și impresii:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *