În societatea actuală, femeia a reuşit să-şi schimbe rolul pe care a trebuit să-l adopte secole la rând. A rupt „lanţurile” care o făceau să trăiască doar pentru ceilalţi, să uite de ea şi să trăiască mereu în umbră, să fi sclavul unor idei preconcepute. Sunt şi acum mulţi care compară femeile cu bărbaţii sau invers, însă nu văd necesitatea acestor comparaţii pentru ca femeia e femeie şi bărbatul bărbat. Suntem diferiţi, dar asta nu înseamnă că trebuie să existe diferenţieri la modul în care se fac, mai bine formulat-discriminări. Sunt persoane care datorită modului în care sunt trataţi, efectiv ajung să le fie ruşine, să-şi piardă încrederea în ei doar în urma unor consideraţii la nivel verbal.

Dacă nu demult o femeie singură era o ruşine şi era împinsă de cele ma multe ori spre izolare, acum lucrurile sunt diferite. Multe femei şi-au schimbat priorităţile punându-şi propriile vise pe primul loc, au învăţat să aleagă, să spună nu, cu toate acestea există şi femei tradiţionale, unele aflându-se la extremă, altele încercând să se adapteze la noile „cerinţe” ale societăţii.

femeie-singura Există teorii ce susţin că atragi ce-ţi doreşti şi că de ceea ce-ţi este frică nu scapi. Presupun că aceste dorinţe inconştiente sunt cauza, iar efectul este fie formarea unui cuplu, fie singurătatea.

Psihologia experenţială susţine că în viaţă mergem pe tiparele familiei, că avem în spate o serie de informaţii cu care ne naştem şi pe care le urmăm orbeşte, asta dacă nu le conştientizăm. De aceea dacă e să urmăm firul unei femei singure, e posibil să aflăm că nu e singura din familie care a trecut prin „aşa ceva”, e ca şi cum am vorbi despre puterea exemplului, în acest caz fiind vorba de un exemplu mai puţin palpabil/ vizibil.

Aşadar, există două tipuri de femei: singure şi care au viaţă de familie. În cazul femeilor singure(aici vorbesc şi despre femeile care aleg să experimenteze relatiile pasagere), cele mai frecvente cauze ale singurătăţii sunt: lipsa încrederii în propria persoană ceea ce duce implicit la lipsa încrederii într-un potenţial partener; existenţa unui model masculin în familie care a dus la inhibare, respingere, chiar ură faţa de tot ceea ce reprezintă masculin(chiar şi această atitudine are o doză de masculinitate) ; punerea în prim plan a carierei pe o perioadă destul de îndelungată, ajungându-se uneori la pierderea noţiunii timpului(se trezesc prea târziu pentru a putea găsi un partener, asta pentru că intră în criză şi nu mai reuşesc să-şi facă ordine în gânduri şi viaţă); căutarea perfecţiunii în celălalt, neacceptarea condiţiei umane, pierderea bruscă a partenerului (moarte) şi neacceptarea altuia .

În cazul femeilor ce şi-au întemeiat o familie, putem vorbi despre sentimentul de împlinire ca femeie şi ca mamă(alături de „ales”), dar putem vorbi şi despre acele femei care din frica de singurătate, a unei stabilităţi materiale, din frica de a nu fi respisă de societate acceptă un partener violent, acceptă o viaţă plină de frustrări, vise spulberate.

Binenţeles că există şi mamele singure, dar este destul de greu pentru o femeie sa crească singură un copil, din toate punctele de vedere-moral, social, material. În acest caz e vorba de existenţa a trei roluri -de mamă, tată şi femeie. Studiile arată că inconştient, instinctual, o femeie se orientează după situaţia materială a bărbatului sau posibilitatea creării acesteia(pentru a putea întreţine familia, în special copilul sau copiii -de aici a pornit şi următoarea idee „femeile sunt materialiste”), în timp ce un mascul caută să descopere cât de bine dezvoltat este instinctul matern.

În concluzie, ceea ce am scris mai sus nu este decât o generalizare, cauzele şi situaţiile fiind multiple şi individuale. Acum, femeia este liberă să aleagă ceea ce vrea să traiască, iar să spună că nu poate, nu este decât o simplă scuză, o neacceptare. Tot ce trebuie să ştie o femeie, dar şi un bărbat în aceeaşi măsură, este acel secret pe care fiecare din noi îl ascunde şi anume că „EU POT”.

Share the Love!

15 comentarii la „Femeia-singură sau alături de un partener?”

  1. NICOLAE CINCA
    NICOLAE CINCA

    Nu știu cum să încep.
    Sunt un bărbat în vârstă de 45de ani. Am avut multe experiențe sexuale în viața mea,pot spune chiar foarte multe am avut si 2/3 pe zi.pana la varsta de 32 de ani când am hotărât ss mă așez la casa mea, bani foarte mulți nu puteam cheltui într-o zi bani care îi făceam într-o zi oricum toți ilegali. M-am căsătorit în 2007 . M-am îndrăgostit pur si simplu nu am vorbit nimic cu ia i-am spus cum am văzut-o ” Tu ai să fii mama copiilor mei” a spus că sunt scrintit,nebun,am stat după ia 3 ani am îndurat dar a meritat. M-am cumințit,am început o nouă viață m-am angajat am făcut nuntă și a urmat un copil. In cei 3ani mi-am permis unele chestii excursii,vacante in alte țări,cadouri atenții iesiri in cluburi,treptat cu ani nu am mai avut cum,luna de lună datorii. După 13 ani uite mă aici. Am descoperit că îmi place gatitul si m-am făcut Bucătar, cu salariile care sunt in țară nu ne ajungeam așa că am plecat in UK. 2017/2018 De ce ? Ca familia mea să nu-i lipsească nimic. 2018 la întoarcere am simțit că să intamplat ceva. Sunt sigur că nu mă înșelat sunt o persoană cunoscută în oraș oricare și oricine sar di afisat cu ia aflăm imediat si ia oricum știa lucrul ăsta și ce știu sigur caracterul ei nu iar fi permis. In ultimi ani nu au mai fost iesiri in cluburi cadouri nu putea să i le fac nu eram acasă dar nu i-am interzis niciodată să-și cumpere singura ce a vrut sau să iasă cu prietenele.Când ajung acasa semnam actele de divort.Acum vă întreb eu pe voi toate care citiți de ce sa ajuns aici,cu ce am greșit. Am vrut ca familia mea să o ducă bine.

    1. Jorjette C

      Din pacate, povestea dumneavoastra este una destul de des intalnita in zilele noastre. Am intalnit in urma cu cateva luni in Austria un barbat cu o poveste asemanatoare si stiu ca exista multe astfel de povesti de viata.

      Din pacate aceste relatii se termina pentru ca cel mai adesea nu sunt intemeiate iubire, sinceritate si respect. Nu au o baza puternica.

      Au ajuns banii sa distruga prea multe, si chiar si asa, oamenii ii prefera in detrimentul relatiilor. Banii distrug casnicii, distrug copii, distrug oameni. Relativ ii distrug, cel mai potrivit cuvant ar fi ca ii modifica. Copiii ramas fara parintii care au plecat in strainatate sa faca bani trec prin niste momente dificile si astfel se creeaza anumite traume care greu mai pot fi depasite si care le vor afecta viitorul. Partenerii din relatii din dorinta de a le fi mai bine, ajung sa atraga de fapt opusul. In aceasta dorinta nu prea e loc de „impreuna” si se stie faptul ca distanta este cea care ingheie relatii.

      Cu totii vrem bani si cand ii avem ne dam seama cat de multe se pot pierde pentru a obtine niste bani. SI care mai este atunci rostul banilor?

      Cei mai multi nu inteleg inca ca cel mai bine o duce familia cand sunt impreuna, cand sunt uniti! Chiar daca sunt lipsuri materiale, familia este puternica si lupta impreuna toti membrii pentru a implini niste idealuri. Atunci cand parintii sau unul dintre parinti pleaca, atunci apare un dezechilibru, care bineinteles ca nu poate sa atraga altceva decat dezechilibru.

  2. olaru
    olaru

    Viitorul vine din istorie, si trece prin noi in copii nostri si tot asa. Din pacate preluam si transmitem un viitor tot mai alterat. Cred ca apocalipsa este in desfasurare. Nu sunt prea credincios dar nu pot ignora marile adevaruri scrise in biblie, cu sute de ani in urma,care astazi se confirma.

Spune care este gândul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *