Manastirea Zamca oferita de armeni Sucevei acum peste 600 de ani

Niciun comentariu la Manastirea Zamca oferita de armeni Sucevei acum peste 600 de ani

Armenii au sosit în Moldova spre mijlocul secolului al XV-lea. Aici au desfășurat o largă activitate artizanală și comercială. Suceava pare să-i fi atras în mod deosebit pentru posibilitățile care le oferea. Armenii instalați aici au găsit o nouă patrie în care și-au construit, ca și în alte locuri din țară, o mănăstire care să-i reprezinte – Manastirea Zamca.

Numele mănăstirii de piatră „Zamca” vine de la cuvântul polonez „zamek” însemnând citadelă, fortăreață, fortificație, castel. Privind-o  înconjurată de ziduri și având o capelă alături de biserică, numele parca i se potrivește ca o mănușă.

Nu se cunoaște cu exactitate când a fost construită Manastirea Zamca!

Existența unor documente care menționează că între 1415-1447 un armean, numit Avedic, se stabilește la Zamca, determină unii cercetători să presupună că Manastirea Zamca a fost înălțată în secolul al XV-lea.

Alții împing această dată a ridicării mănăstirii Zamca pe la 1551. Ipotezele sunt controversate, arheologii fiind de părere că această construcție datează din zorii secolului al XVII-lea, mai ales ca la intrarea în clopotniță figurează data 1608.

Aceleași incertitudini există și cu privire la ctitor. O tradiție armeană ne transmite însă că ctitorii Manastirii Zamca au fost frații Auxentiu, Iacob și Grigore. Ei au cumpărat pământul din zona și au construit: primul – biserica, al doilea – capela, iar ultimul – clopotnița.

Manastirea Zamca dupa renovari

Manastirea Zamca a avut soarta precum cea a tuturor bisericilor din Moldova, suferind de pe urma războaielor din țară. După 1672 numerosi armeni din Suceava au părăsit Zamca, stabilindu-se în Transilvania, monumentul pierzându-și din strălucire.

Monument istoric - Manastirea Zamca

Manastirea Zamca rămâne însă, cu anumite modificări, un exemplar tipic al arhitecturii vremii. Având hramul Sfântului Auxențiu monumentul impresioneaza prin sobrietatea interioară și exterioară.

Manastirea Zamca - Piatra funerara a lui Agobsa
Dintre pietrele tombale trebuie menționată cea a lui Agobsa, pe care unii îl consideră primul ctitor al bisericii.

Diversitatea elementelor ornamentale conferă edificiului de la Zamca o individualitate bine definită. Atât cât s-a păstrat până în zilele noastre monumentul nu mai reflectă întru totul aspectul inițial.  Datorită și restaurărilor ulterioare modificarile aduse acopera originalitatea si maestria cu care s-a identificat in vremurile trecute.

Manastirea Zamca
Și așa, Manastirea Zamca se înscrie vizibil în concepția arhitectonică a vestitelor mănăstiri din nordul Moldovei.

De Jorjette C

Încearcă să trăiască o viață simplă și liniștită întrun sat de munte din Apuseni, Vidra, AR. De asemenea, incearca sa administreze Blogul Lui Jorjette in timpul liber. In rest, se bucura de gradina si de frumoasa viata la tara.

Spune gândul tău...

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *