Alternanța somn-veghe (sau, dacă preferati, veghe-somn) a trezit, prin ritmicitatea sa, o serie de întrebări privind existența unor ritmuri interioare ale omului. In plus, marile funcții ale vieții – respirație, circulație, digestie, activitatea celulei nervoase, par a fi expresii ale proceselor ritmice. Astfel, s-a ajuns la identificarea unui ritm biologic, care ar începe cu procesele la nivelul celulei. S-a mers chiar mai departe si în laboratoarele Universității din Pennsylvania s-a pus în evidență în interiorul celulei o activitate enzimatică (ați intuit bine!) ritmică. Un adevărat „ceas biologic” având unitatea de bază 90 de secunde. Pentru cei interesați, numele enzimei este fosfofructozo-kineza.

Pe de altă parte, pornindu-se de la anumite experimente, s-a ajuns la concluzia existenței unei constante psihice, intervalul de 0.75 de secunde părând a fi o caracteristică a „forului nostru interior” (cum ar fi spus Marin Preda).

Inițial a fost meritul lui Wilhelm Wundt care a organizat un experiment simplu: o persoană rostea un cuvânt monosilabic, iar alta apăsa un buton imediat ce cuvântul îi evoca ceva. Se urmărea intervalul în care se produce o asociere de idei. Scăzând timpul necesar pentru ca subiectul să audă efectiv cuvântul, s-a ajuns la o valoare de 0.720 de secunde. Experimente ulterioare au dus această valoare la trei pătrimi de secundă.

Alte „coincidențe” militează pentru adoptarea acestei idei a ritmului natural al omului (exprimat prin acea constantă psihica): bătăile inimii, respirația, chiar și legănarea brațelor și a picioarelor în timpul mersului. Explicația ar fi de bun-simț: din moment ce creierul controlează mișcările musculare, e normal (inclusiv din perspectiva economică) ca aceste procese ritmice să se încadreze în ritmul fundamental. Parcă la fizică făcusem un calcul al energiei undelor și valoarea cea mai mare se obținea în cazul rezonanței (când frecvențele undelor erau foarte apropiate ca valoare).

Întrebarea firească ce se naște se referă la modul în care aceste ritumuri interioare se compun cu cele exterioare omului, viața acestuia întemeindu-se pe conflictul dintre realitatea psihică și mediul social (cu diferitele sale grupuri).

Muzica şi ritmuri interioare cu Bobby McFerrin

Bobby McFerrin, vestit după ce a scos piesa Don`t worry be happy, a uimit pe toţi după ce şi-a împărtăşit ideile despre cum face el muzică. Întrebat fiind, care este secretul, el a spus că tot ceea ce a făcut a fost să profite de faptul că creierul uman reţine ritmul muzicii, un fel de rezonanţă, chiar dacă sunetul nu mai este.

ritmuri interioare Bobby McFerrin

La o întâlnire a oamenilor de ştiinţă el a fost invitat pentru a demonstra practic teoria sa, de fapt, modul său de a face muzică, cum de este atât de apreciat şi de ascultat, de plăcut şi de îndrăgit de către public. Am rămas uimit să observ că şi eu am fost prins … de aceste ritmuri interioare!

Şi el este doar un om bun, care într-adevăr te face fericit, numai privindu-l, nu mai spun dacă îl mai şi asculţi!

Sper ca acum, dupa ce l-ai ascultat, esti mai costient de aceste ritmuri interioare!

Share the Love!

3 comentarii la „Ritmuri interioare si muzica cu Bobby McFerrin”

  1. Adam

    Bobby McFerrin – UN DEȘTEPT! Îmi place de mor!

    1. Bogdan Cristescu

      Ceva special! Un om cum nu se naste decat la o suta de ani! Cu-i nu-i place Booby McFerrin, nu l-a cunoscut inca!

  2. Serban Stanescu
    Serban Stanescu

    Felicitări, Bogdan!
    Grafica sitului este excelentă! Înveţi repede şi bine!
    Articolul, este de asemenea excelent plasat în context şi are o temă care chiar mă interesează! :)
    Teza ritmurilor interioare însă, dacă o conectăm cu opera marelui cercetător Masaru Emoto, cred că poate fi demonstrată de orcine are practică de laborator de nivel de liceu de chimie.
    Fotogramele sale, prezintă o realitate uimitoare! Cercetările de care ne spui tu aici, vin să sublinieze încă o dată, câte căi sunt posibile pentru a raţionaliza (a le aduce în zona conştientului) nişte adevăruri fundamentale, pe care deşi le percepem direct, sunt mai greu de conştientizat datorită educaţiei formale pe care o primim.
    Îmi exprim speranţa că articolul tău va provoca spiritul de aventură şi curiozitatea cititorilor, să imagineze expertimente simple, care să îi convingă de adevărul celor relatate în articol!
    Mult succes vă urez şi ţie şi Jorjettei!
    Şerban

Spune care este gândul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *