Somnul şi anihilarea discernământului

Timp de citire estimat: 2 minute


razboiul-emisferelor-somnul-deznodamantul

Într-un numar al revistei NATURE a apărut o ştire potrivit căreia un grup de cercetatori de la Universitatea Turku din Finlanda au descoperit că, dacă bebeluşilor li se creează un mediu cu anumite sunete, în diminteaţa următoare ei le vor recunoaşte; una din explicaţiile date de medici acestui fenomen este aceea că bebeluşii nu-şi “deconectează” creierul atunci când dorm, aşa cum se întâmplă în cazul adulţilor. Aceasta a fost constatarea cercetătorilor. Dacă pătrundem în miezul acestui fenomen, concluziile pot fi surprinzătoare.

La o vârstă precoce se ştie faptul că intuiţia şi instinctele acţionează în mod prioritar, pentru că lipsesc experienţele şi elementele care structurează o judecată analitică a puiului de om. Dar bebeluşii rămân conectaţi în mare măsură la stimulii externi (sunet, lumină, miros, contactul fizic) pentru a acumula experienţe în mod continuu, dincolo de bariera ciclului veghe-somn.

Propoziţia “principală” a compunerii ajunsese să fie ceva de genul Iubirea nu este decît o investire a sentimentelor pentru propriul Eu (=narcisism) raportată la o altă persoană.

Inutil să spun (probabil acesta este motivul pentru care întîmplarea, cu selecţia de rigoare a memoriei, îmi apare atît de vie) ce privire mi-a fost dat să primesc, nu din partea doamnei profesoare, căci nu îmi verificase tema, ci din partea colegei de care eram îndrăgostit. Comentariul (verbal) a fost şi el suficient de elocvent: Mda…

Pe măsură ce omul se îndreaptă spre maturitate, trecând prin copilărie şi adolescenţă, emisfera stângă a creierului e stimulată prioritar (memorie, analiză, strategie, logică), în detrimentul emisferei drepte (instinct, intuiţie, creativitate). Astfel, la adulţi în timpul somnului creierul se deconectează de la realitate, ceea ce permite emisferei stângi să se odihnească şi să se refacă. În locul ei este activată emisfera dreaptă (somnul e una din metodele de anihilare a discernamântului, alături de stres puternic, consum de droguri şi băuturi alcoolice). Cu alte cuvinte vorbim despre o gândire alternativă. Acest tip de gândire e puţin productiv; aş spune schiop, infirm, unilateral.

razboiul-emisferelor-somnul-deznodamantul

La copii, până la o anumită vârstă, creierul rămâne, în timpul somnului, conectat la stimulii externi, ceea ce înseamnă că bebeluşii utilizează concomitent ambele emisfere ale creierului. În starea de veche se păstrează acelaşi tip de gândire concomitentă – mult mai productivă şi mai vastă.

Şi totuşi, când se produce fisura? În ce punct cronologic se manifestă trecerea la gândirea alternativă? Părerea mea este că acest proces (deloc benefic) începe în jurul vârstei de şapte ani, odată cu intrarea copilului în sistemul educaţional institutionalizat, unde, în mod eronat, se stimulează o gândire analitică, ceea ce provoacă un grav dezechilibru în personalitatea, comportamentul şi modul de a raţiona al omului. Acest dezechilibru, această fractură, se va reflecta şi în modul de organizare şi conducere al societăţii (capitalism – comunism), în ideile filosofice (idealism – materialism) etc. Procesul se încheie în jurul vârstei de 18 ani, o dată cu absolvirea a doisprezece clase. Studiile superioare nu fac decât să cimenteze acest tip de gândire. Astfel vor apare cercetătorii, specialiştii, oamenii de ştiintă care se vor afla de multe ori în situatia de a cataloga un fenomen atipic drept imposibil sau paranormal.


Acest articol a fost actualizat recent pe

de către

cu tematica

Despre autor

Avatar Bogdan Cristescu

Păreri și impresii:

4 răspunsuri la „Somnul şi anihilarea discernământului”

  1. Avatar tudor mateescu
    tudor mateescu

    Fiecare emisfera are partile ei bune si ambele au un rol extrem de important in viata fiecaruia. Avem nevoie atat de gandire logica, rationala cat si de o minte creativa. Interesante pozele, te puteai lega mai mult si de nlp si transe adanci ale somnului, cicle circadiene si alte asemenea, oricum bun articolul. Felicitari!

    1. Avatar Cristescu Bogdan
      Cristescu Bogdan

      Multumesc Tudor pentru aprecieri și pentru că ai reușit să citești și să înțelegi articolul. E o calitate greu de găsit în ziua de azi, cititorii special sunt prea putini, și noi nu prea le oferime multe lor!

      Puteam lungi articolul, dar ce rost are să fac o teză de doctorat? Chiar și experiemntele sau mai adunat de când am scris articolul!

  2. Avatar Smaranda Brad
    Smaranda Brad

    Teoria este interesanta, insa mi se pare ca se limteaza la tipare deja cunoscute.
    Cred ca acest tip de gandire, careia ii spui alternativa, trebuie privit dintr.o perspectiva noua, sa ii spunem integrala… adica sa observam cat de mult aceste doua emisfere lucreaza impreuna…
    Stim cu toti ca sunt multe momente in care gandirea integrata functioneaza fara sa ne dam seama, luam decizii din instinct pt ca asa este cel mai direct, gasim un raspuns al unei intrebari fara argumente logice, etc… si asta se intampla in timpul zilei, cand se presupune ca este activa emisfera stanga…
    Aceasta este doar o parere… insa cred ca studiile ar trebui continuate si cred ca ar trebui sa se tina seama de capacitatea omului de a folosi gandirea integrata, adica de a utiliza ambele emisfere in acelasi timp, in cursul zilei…

    Ce profunda sunt 🙂

    1. Avatar Cristescu Bogdan
      Cristescu Bogdan

      Mie mi se pare că tot ce ai spus tu nu neagă ce am spus eu, ci completează. Tu aduci pasul 2, dorinţa ce se naşte în faţa conştientizării realităţii noastre, a modului nostru de a fi. E pasul doi să avem o gândire cum spui tu, integrală. Ceea ce am vrut să punctez în articol e tocmai boala de care suferim, conştiinţa noastră prinsă în plasa unei singure emisfere.

      Văd aici o a treia parte din noi cu care putem să ne educăm însăşi conştiinţa, o parte cu care să îi spunem ei să îi arătăm ei cum să folosească ambele părţi, ambele emisfere. Eu văd în această parte prin care să ne reeducăm, ca fiind sufletul. Ne apropiem de sufletul nostru, de esenţa divină, de puritatea şi claritatea noastră, de acolo vom putea vedea altfel conştiinţa noastră. Din noi, din străfundul nostru, putem să ne reformăm, spre o schimbare desigur.

      Nu vezi că asta se încearcă? Ştiu că vezi, da zic şi eu aşa … uite că-s mai profund ca tine! Poţi să mă depăşeşti? Hai încearcă, că-s şi curios! 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *