Ahura-Mazda; Ahura-Mazdah; Italo Pizzi: Ahura Mazdao (Domnul înţelepciunii, Atotştiutorul): grec. Ormazdes, Ormuzd

Zeul suprem din mitologia iraniană, venerat de zoroastrism ca principiu al binelui. Mitologia parsă primitivă populase universul cu spirite (ahura), în fruntea cărora Ahura-Mazda se opunea principiului răului, Angra-Mainyu.

Născut odată cu Angra-Mainyu de zeul primordial al timpului, Zurvan, Ahura-Mazda iese din starea sa de inerţie atemporală, creînd universul şi, prin mişcarea ce o imprimă actul său creator, scoţându-l din inerţie şi pe Angra-Mainyu, cu care intră în impact.

De atunci, Pământul se află în punctul de echilibru sau de ciocnire între fasciculul de lumină care vine de la Ahura-Mazda şi fasciculul de întuneric venind de la Angra-Mainyu. Făcând universul, Ahura-Mazda are rolul luminos de producător al tuturor operelor bune: fiinţele, lucrurile, principiile utile oamenilor (pământul fertil, animalele domestice, apele, focul); fiind şi zeul adevărului, înţelepciunii şi binefacerii.

Ahura-Mazda a stabilit durata lumii actuale de 12 milenii, divizate în 4 epoci de câte 3000 de ani:

• în întâia epocă el creează sfinţii şi spiritele Fravashi, organizând haosul spaţial dintre el şi duşmanul său trezit (Angra-Mainyu), într-un univers în mişcare, iar pe acest duşman, râvnind să-i surpe opera, îl opreşte în loc, lovindu-l cu o rază;

• în a 2-a, creează, ca fructificare a luminii, cerul, pământul, ierburile, copacii, animalele şi pe om în timp ce Angra-Mainyu produce demonii şi duhurile rele;

• în a 3-a, Angra-Mainyu invadează pământul, umplându-l de boli, dezastre, ruine, inundaţii, arşiţe şi geruri, de toate flagelurile imaginabile şi de corupţii morale, şi atunci moare primul om creat de Ahura-Mazda, Gaya Maretan, iar după aceea lumea e guvernată alternativ de cele 2 principii, când Ahura-Mazda creează drept consolare specii noi de cereale, alt om: Yima, apoi eroi şi regi; mai târziu, apare la porunca sa din pământ profetul Zarathustra, aducând oamenilor o lege nouă;

• în   a   4-a   epocă,   va   veni   mântuitorul Saoshyant, un mare reformator (urmaşul sau reîncarnarea lui Zarathustra), care va salva omenirea, iar între Ahura-Mazda şi Angra-Mainyu se va disputa bătălia finală după care Angra-Mainyu va fi aruncat în abis pentru eternitate.

În concepţia avestică, zona binelui e reprezentată de şapte sfinţi nemuritori (amesha spenta): zeul suprem, creatorul universului – Ahura-Mazda; gândul cel bun – Vohu Manah; dreptatea superioară şi ordinea universală – Asha-Vahista; cea mai aleasă cârmuire – Kshathra-Vairya; sfânta pietate, firea sacră, geniul (yazata) feminin al pământului – Spenta-Armaiti; sănătatea şi integritatea existenţei – Haurvatat: nemurirea -Ameretat.

Aceşti 7 sfinţi, probabil arhaici, corespund celor 7 Aditya – zeii arhaici principali din mitologia vedică. Lui Ahura-Mazda îi mai sunt subalterne geniile protectoare: Sraosha (supunerea), Daena (evlavia), Verethraghna (victoria), Rasnu (justiţia) şi numeroşii Fravashi. Zeul suprem e pomenit în documente persane timpurii.

Basorelieful din sec. VI î.e.n., de la Behystun (Kurdistan), îl reprezintă salutat de Darius I, care-i închină 12 regi vasali, Ahura-Mazda zburând pe deasupra capetelor într-un car ceresc pe care îl manevrează cu un soi de manşă sau baghetă magică, mâna dreaptă ridicând-o pentru binecuvântare ori salut; figura zeului e pur antropomorfică.

Basorelieful e însoţit de o lungă inscripţie cuneiformă, începând cu:

„Eu sunt Darius, rege măreţ, rege al regilor, rege în Persia […]. Din voinţa lui Ahura-Mazdah sunt rege, Ahura-Mazdah mi-a dat regatul.”

Inscripţia lui Artaxerxes III, din aşa-numitele Tăbliţe de la Persepolis (sec. V î.e.n.) conţine referinţe mitologice:

„Zeu măreţ este Ahura-Mazdah care a făurit pământul acesta, care a făurit cerul acela, care l-a plămădit pe om, care i-a hărăzit omului propăşire, care l-a făcut pe Artaxerxes rege”.

Unii cercetători găsesc similitudini între Ahura-Mazda şi zeul vedic Varuna. Mircea Eliade îl consideră, la origine, zeu uranian, bizuindu-se poate pe o informaţie neclară a lui Herodot (Istorii, I, 131) care-l numeşte, desigur, Zeus, dar indică structura cerească (uraniană) a divinităţii persane supreme.

Ahura-Mazda a devenit zeul central, stăpânul omnipotent al religiei iraniene, după reforma atribuită lui Zarathustra; putem bănui că reformatorul l-a ales dintr-un abundent panteon politeist al tradiţiei, unde Ahura-Mazda nu era zeu principal. Ulterior, în textele avestice, Ahura-Mazda este „Domnitorul înţelepciunii” şi „Atoateştiutorul”, având ca „veşmânt tăria bolţii cereşti (Avesta, Yasna, 30, 5); el dă ploaia, vede de departe, cunoaşte totul şi nu se înşeală în nimic, înţelepciunea sa fiind fără cusur, nu doarme niciodată şi nimic nu-l poate extrage din starea de veghe după cum nicio taină nu poate scăpa privirii lui strălucitoare; este chezaşul cuvântului dat şi al contractelor  dintre oameni,  prin   zeul   Mithra (simbol solar, iar ca nume comun – contract, fidelitate); totodată, este legislator, paznic juridic al universului şi pedepsitorul celor păcătoşi.

În epoca de apogeu al zoroastrismului, Ahura-Mazda capătă ecou şi în teritoriile vecine, căci listele asiriene de zei din sec. VII î.e.n. citează divinitatea Assara Mazas, părând indentificabilă cu Ahura-Mazda.

Share the Love!

3 comentarii la „Ahura Mazda – zeu al binelui şi creator al universului”

  1. Florin M

    Fiind creştin, normal că Dumnezeu …
    Oricum fiecare e liber să creadă ce vrea. Ceea ce am postat în articol e mit şi vorba ta, e interesant.

  2. Marcel
    Marcel

    Foarte interesanta „Istoria” aceasta sau mitul, dar tu ce crezi? Dumnezeu sau Ahura Mazda???

Spune care este gândul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *