Amprente ale spiritualităţii – Manastirea Brancoveni

Timp de citire estimat: 2 minute


manastirea brancoveni

Mănăstirea Brancoveni se află în apropiere de Piatra Olt, în satul Brâncoveni, sat în care s-a născut Matei Basarab (1632-1654) şi Constantin Brâncoveanu (1688-1714).

Încă din secolul al XVI-lea boierii Brâncoveni au ridicat aici o curte şi o mănăstire, totul fiind transformat de Matei Basarab într-o reşedinţă strălucitoare din care în zilele noastre nu s-a mai păstrat decât Biserica Sfântul Nicolae şi o porţiune din zidul de alături.

Manastirea Brancoveni – mentiuni de-a lungul istoriei

Primele menţiuni documentare apar însă mai târziu, şi anume în 1582-1583 în timpul lui Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591) când domnitorul întăreşte nişte danii anterioare. Lucrările executate în timpul domniei lui Matei Basarabul sunt de o amploare deosebită, fiind încheiate în 1640. În 1699, Constantin Brâncoveanu iniţiază alte înfrumuseţări refăcând în întregime biserica. Acest lucru s-a datorat faptului că aici erau înmormântaţi bunicul său, Preda Vornicul, şi părinţii domnitorului Papa Brâncoveanu şi Stanca din familia Cantacuzino. În timpul acestei adevărate reconstrucţii a fost ridicată şi bolniţa.

Dupa moartea lui Constantin Brâncoveanu Mănăstirea începe să se ruineze. Între 1721-1727 este ocupată de trupele austriece, iar în 1838 suferă stricăciunile datorate unui cutremur puternic. Aşezământul monahal se desfiinţează în 1783 şi, din 1855, incinta este transformată în azil de bătrâni.

Biserica mare a mănăstirii este construită în tradiţionalul plan treflat, cu pridvor deschis pe latura dinspre apus. Dintre cele două turle dărâmate a fost refăcută numai cea a pronaosului.

Bolniţa mănăstirii restaurată în 1958-1959 păstrează încă pictura de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu.

Din timpul lui Matei Basarab s-a păstrat parterul turnului, clopotniţa, pivnitele boltite ale vechii stăreţii şi zidul de apărare.

În ciuda vitregiilor timpului, Mănăstirea Brâncoveni rămâne o dovadă a măiestriei meşterilor autohtoni de acum câteva veacuri.


Acest articol a fost actualizat recent pe

de către

cu tematica

Despre autor

Avatar Jorjette C

Păreri și impresii:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *