Migdalul este apreciat pentru miezul fructelor lui bogat in grasimi (33-70%), substante proteice (15-37%), hidrati de carbon (7-20%), saruri minerale si vitamine. Miezul migdalelor este foarte bun de consumat chiar dupa o perioada de pastrare foarte indelungata a samburilor (peste 11 ani) deoarece el nu rancezeste. Lemnul de migdal, fiind dens cu nuanta roscata si luciu atragator, cand este slefuit, se foloseste pentru confectionarea unor obiecte de arta.

Particularitati de crestere si fructificare a migdalului

Dupa forma si marimea frunzelor, migdalul se aseamana cu piersicul. El creste rapid in tinerete si formeaza mai multi lastari anticipati decat piersicul si de aceea ei raman de vigoare mai slaba. Mugurii sunt grupati cate 2-3 la un nod. Dintr-un mugur de rod apare o singura floare (ca la piersic).

Migdalul, avand sistemul radicular ceva mai profund decat al piersicului, rezista mai bine la seceta.

Migdalul rodeste pe aceleasi ramuri de rod ca si piersicul, dar buchetele de mai sunt reprezentate mult mai bine. Unele soiuri de midgal fructifica exclusiv pe buchete de mai. Ramurile de rod ale migdalului fructifica bine 4-5 ani, la piersic numai o singura data.

Mugurii vegetativi ai migdalului pornesc aproape cu totii in crestere, chiar daca lungimea ramurii anuale depaseste 1m, formand lastari numerosi si desi, deoarece si internodiile migdalului sunt mult mai scurte ca ale piersicului. Sub greutatea acestor lastari, ramurile anuale lungi se apleaca formand arcade chiar inainte de prima fructificare a pomilor. Pentru a preveni acest fenomen nedorit, ramurile anuale lungi se scurteaza cu 1/3-1/2 din lungime (cu aceasta ocazie li se normalizeaza si productia), eventual se raresc lastarii de pe ele. In final, migdalul realizeaza o vigoare si talie mult mai mari ca ale piersicului.

Unele soiuri de migdal (Ardechoise, Mari de stepa) infloresc inaintea piersicului, altele concomitent cu acesta (Burbank, Texas) sau chiar cu 3-6 zile mai tarziu (Ferragnes, Ai, Primorski), de aceea, pericolul brumelor nu este mai mare la migdal decat la piersic.

Soiurile de migdal fiind autosterile, trebuie plantate cate 3-4 intr-o parcela.

Florile la migdal fecundeaza in proportie mai redusa (22-88%) decat cele de piersic (56-90%). In plus, caderea fiziologica a fructelor la migdal este mai intensa (29-87%) decat la piersic (10-45%). Aceasta explica de ce migdalul rodeste mai slab ca piersicul, in aceleasi conditii de mediu si agrotehnica.

In primele 45 de zile dupa legat, cresterea migdalelor este rapida (realizeaza 95% din volumul final), iar a piersicilor mai lenta, de aceea migdalul are nevoie de ingrasaminte faziale, in prima etapa de crestere a fructelor (luna mai).

Varsta intrarii pe rod – migdalul produce primele fructe la 2-3 ani de la plantare, dar recoltele devin economice numai dupa 6 ani (fata de 3-4 ani la piersic).

Potentialul productiv – productia medie de migdale in coaja a unui migdal este de 1,5-2,5 kg la varsta de 5-6 ani, de 5-8 kg la etatea de 8-10 ani si de 10-15 kg dupa 12-15 ani. Migdalul traieste in medie 25-30 de ani, fiind de circa 2 ori mai longeviv decat piersicul. Unele exemplare de migdal pot atinge varsta de 70-80 de ani.

Tipuri de migdal

Exista doua feluri de migdali:

  • cu miezul samburelui dulce
  • cu miezul samburelui amar

Migdalii cu miezul amar se folosesc numai ca portaltoi. Miezul lor nu se poate consuma, intrucat contine multa amigdalina, substanta care sub actiunea fermentului emulsina din saliva, se transforma in acid cianhidric, care este foarte toxic. De aceea, consumarea a 10-20 seminte de migdale amare poate pune organismul omului in pericol. Pentru consum in stare proaspata se folosesc numai seminte de migdale dulci, care practic sunt aproape lipsite de amigdalina (aceasta imprima gust amar).

 Cerintele migdalului fata de factorii de mediu

Migdalul are cerinte mai mari fata de caldura si lumina decat piersicul insa este mai sensibil la ger. Mugurii lui de rod, cand se afla in repaus adanc, rezista pana la -20 sau -22 grade C.

Dintre speciile pomicole cultivate in tara noastra, migdalul este cel mai rezistent la seceta. In zonele de stepa uscata (Dobrogea, Baragan) necesita irigatie.

Migdalul se numara, alaturi de piersic si cires, intre speciile cele mai pretentioase la aeratia solului. Daca apa stagneaza la nivelul sistemului radicular, pomii pier subit. La un usor exces de umiditate apare gomoza (scurgerile  de clei). Avand o rezistenta mare la calcar, migdalul se comporta bine pe cernoziomurile carbonatice din Dobrogea. Zona lui de cultura se suprapune, in cea mai mare parte, cu a vitei de vie, piersicului si caisului.

In zonele nordice ale tarii noastre, in zonele montane si submontane, precum si in zona dealurilor inalte si chiar mijlocii, cultura migdalului nu prea reuseste.

Pentru gradina casei, sunt indicate soiuri de migdal de vigoare mai slaba, precoce, rezistente la ger si cu potential productiv ridicat.

Agrotehnica diferentiata a migdalului

Portaltoii. Migdalul se altoieste in mod curent pe migdal (dulce si amar) si pe corcodus, dar da rezultate bune si pe piersic. Cum corcodusul nu are afinitate suficienta, de aceea, pomii lastaresc de sub punctul de altoire – acesti lastari sa se suprime de indata ce apar.

Plantarea migdalului

Migdalul suporta greu transplantarea din pepiniera in livada, intrucat radacinile lui se refac anevoios, de aceea, sa fie scos cu radacinile cat mai lungi si sa se planteze in cel mai scurt timp (in ziua respectiva). Intrucat porneste de timpuriu in vegetatie, plantarea de toamna da rezultatele cele mai bune. Imediat dupa plantare se face fasonarea coroanei, ca si la piersic. Distantele de plantare sunt de 5-7 m intre randuri si  de 4-6 m pe rand.

Forme de coroana la migdal

Migdalul se conduce in vas, care se formeaza prin operatii in verde si taieri in uscat. Operatiile in verde se aplica in primii 3-4 ani de la plantare, cu scopul de a rari lastarii, care sunt prea desi si de a le dirija cresterea.

migdalul-taierea-condusa-in-vas

La migdalii tineri, ramurile se ingroasa repede si de aceea unghiurile de ramificare sa se corecteze inca din primul an sau in primavara anului al doilea. Soiurile de migdal care in tinerete formeaza putini lastari anticipati, isi mentin coroana suficient de rara. In schimb, ale soiuri de migdal formeaza lastari anticipati numerosi si subtiri, care trebuie rariti.

Taierea de formare a coroanei la migdal

Aceasta se diferentiaza de la un soi la altul, in functie de specificul lui de crestere. Unele soiuri formeaza coroane stranse si suficient de rare. La alte soiuri coroanele au tendinta sa creasca labartat, ramurile de schelet se arcuiesc prematur, incat ele trebuie scurtate deasupra unei ramuri anuale situata pe partea superioara, pentru a corecta directia de crestere.

Taierile de intretinere si fructificare se fac in fiecare an. Acestea sa se faca spre sfarsitul lunii februarie si inceputul lui martie, cand incep sa se umfle mugurii, dupa trecerea perioadei cu geruri mari.

Combaterea bolilor si daunatorilorse face ca la piersic. Migdalul este rezistent la basicarea frunzelor (taphrina) si la afide, sub acest aspect comportandu-se mult mai bine decat piersicul.

Recoltarea migdalelor

Migdalele se recolteaza cand crapa bine mezocarpul (coaja verde care acopera samburele) si incepe sa se usuce. Daca culesul se face inainte de craparea mezocarpului, acesta se usuca pe sambure si nu se mai desface, iar miezul se zbarceste. Cand ating maturitatea, migdalele se tin bine pe ramuri, asa ca pot fi lasate pana se desface complet mezocarpul. Fructele care nu sunt observate la cules se mentin uneori pe pom pana in primavara. Recoltarea sa se faca pe timp senin, cand fructele sunt complet uscate, ca altfel mucegaiesc.

Imediat dupa cules, migdalele se separa de mezocarp si se intind in strat subtire, la soare, timp de 3-4 zile, pentru a se usca. Cele care nu se decojesc de mezocarp, se aseaza in strat gros de 30-40 cm, se stropesc cu putina apa, se acopera cu folie de plastic si dupa 2-3 zile se pot decoji. Decojirea se face cu atentie, deoarece la unele soiuri de migdale mezocarpul se desprinde impreuna cu stratul exterior al endocarpului, care este foarte fragil.

Share the Love!

14 comentarii la „Migdalul – crestere, ingrijire si fructificare la noi in tara”

  1. Vlad
    Vlad

    Salut,

    Am plantat si eu doi migdali , au doi ani deja. Problema ca s-au prins , au dat 2-3 frunzulite, si stau asa….imi puteti spune , ce ar trebui sa le fac? sa de-a crengute etc

  2. Grigore
    Grigore

    Salut consumatorilor de migdal. Ce insecticide sînt recomandate. Mulţumim de răspuns.

  3. Florin
    Florin

    Ce stii despre soiul de migdal Record de Tenty

  4. Stoica V.
    Stoica V.

    Buna seara,doresc sa infiintez o minilivada si vreau sa plantez si un migdal ,am gasit le piata ,migdal Texas . Iformandu-ma cum se planteaza descopr ca uni migdali sunt autofertili iar alti nu,va rog sa-mi spuneti daca mai este nevoie sa cumpar un al doilea migdal, Va multimesc mult.

  5. Crisolyn
    Crisolyn

    Buna ziua! Am in jur de 7 migdali plantati in gradina de vreo 4 ani, insa 2 au crescut foarte mari si foarte frumosi dar produc foarte putine fructe, iar 2 au ramas mititei si produc multe fructe. Anul acesta unul dintre cei mici da sa se usuce. De ce? Si de ce cei mari nu produc? Mentionez ca au aceeasi varsta, in acelasi sol.

    1. Bogdan Cristescu

      Buna Crisolyn. Felicitari pentru decizie, migdalii in gradina sunt ceva miraculos, mai ales in Romania! Tinand cont ca migdalul este un copac si poate ajunge la dimensiuni destul de mari, banuiesc ca stii si tu asta si al luat in considerare cand ai plantat, ca are nevoie de spatiu in jur. Migdalul pentru o buna fructificare, echilibrata si in perioada normala, are nevoie de cel putin 6 ore de soare din plin pe zi si un pamant bine drenat cu un pH aproape alcalin in medie de 6.5. Orice abatere de la aceste aspecte poate crea anomalii de crestere si fructificare.

      In cazul tau as mai adauga atentia la plantare. Daca la transplantarea din ghivezi, in locul final din gradina, groapa nu a fost suficient de larga si nu ai desfacut radacinile sa fie rasfirate bine, ci au stat inghesuite, aici ai pierdut ritmul de crestere. Migdalul are nevoie sa isi intinda radacinile, pentru a se hrani. El nu se hraneste la tulpina ci radial. Cu cat radacinile radiale sunt mai lungi, mai departate de tulpina, intr-un sol fertil, dar nu imbogatit cu gunoi sau compost mult, ci cat mai bine stalizat natural, cu atat cresterea si fructificarea vor fi mai echilibrate.

      Acum ca sa raspund la intrebarea ta, o posibila varianta ar fi asta: pomii mici, produc mai mult pentru ca radacinile sunt stresate de un sol greu de patruns sau de pozitia lor de la plantare, iar cei mari cresc si nu prea produc pentru ca au apa si soare din belsug si nu sunt tunsi pentru intretinere. E clar ca daca munceste pomul la crengi, nu are forta de fructe, fiind prea consumat in raport cu varsta lui. Tunderea migdalului se face ca la prun, cais, piersic, adica tunderea ramurilor secundare prezente pe schelet, fructificarea sau ramurile cu muguri de fructificare, sa se faca doar pe semischelet (ramurile ce cresc in prelungirea ramurilor pornite din trunghi-scheletul). Dupa perioada de inflorire, cand leaga fructele, la 3 sapt-pana la 2 luni, se aplica rarirea fructelor. Ea se face si in mod natural dar daca pomul a fructificat mai mult, i se dau jos fructe, lasand din 20-25cm pe creanga. Rarirea ii lasa forta si pentru fresterea ramurilor noi.

      Trateaza migdalul cu grija ca pe orice pom din familia Prunus. Nu te speria daca intr-un an nu face fructe! Este normal! Nu te speria daca face flori, dar nu la fel de multe fructe! Este normal, polenizarea nu e in fiecare an la fel!

      Din ce am spus, consideri ca undeva ai depus mai putina atentie?

  6. Călin
    Călin

    Anul trecut 90% din fructe erau mucegăite în migdal ,știiți cumva motivul ?

  7. Roman
    Roman

    Buna ziua. M-ar interesa si pe mine niste pomi de migdal si unde pot gasi niste informatii legate de cultura migdalului. Nu as vrea mici de tot. Multumesc

  8. costea petrica
    costea petrica

    De unde pot cumpara macar 2 migdali si daca nu este prea tarziu sa-i plantez,(luna aprilie).va multumesc anticipat ptr raspuns.

  9. BALAN DOINA
    BALAN DOINA

    De unde pot sa cumpar si eu migdali ???? Am cativa puieti de avocado si vreau sa-i altoiesc dar nu am material pentru altoire ,daca puteti sa ma ajutati cu sfaturi va multumesc

    1. Jorjette C

      Buna seara. V-am trimis un email in urma cu cateva zile cu raspunsul la aceasta intrebare, va rog sa verificati si in spam.V-am oferit acolo 2 site-uri – de pe unul puteti sa cumparati puieti de migdali la un pret acceptabil, iar pe celalalt pretul e putin cam mare, insa informatiile prezentate sunt foarte utile.

      Toate cele bune!

  10. katya
    katya

    buna ziua.de folos articolul dar am asa o intrebare daca vreau sa sadesc doar un migdal in gradina o sa se polenizeze?cineva mio spus k trebuie 2 sa sadesc.va rog raspuns.

    1. Jorjette C

      Buna, Katya. Migdalul are flori hermafrodite, ceea ce inseamna ca pe acelasi copacel gasesti ambele tipuri de flori. Acum depinde si de ce migdal este vorba, eu de exemplu am gasit de cumparat migdal autofertil, adica stiu sigur ca face migdale fara a fi nevoie de vreun alt migdal in zona. Pentru o siguranta mai ridicata, intr-adevar este ideal sa ai 2 migdali.

Spune care este gândul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *