Tihoscopul – aparatul care contrariază hazardul

Timp de citire estimat: 2 minute


Mecanismul din interior al tihoscopului

Imaginat de inginerul Pierre Janin, tihoscopul a fost construit în 1977, datorită lui Ambroise Roux, pe atunci preşedinte-director general al Companiei Generale de Electricitate, care s-a hotărât să adauge serviciilor sale un laborator de electronică. S-a realizat deci un mic aparat.

El, ne spune Yves Lignon, care l-a folosit cu succes, “se prezintă ca o cutie cilindrică de vreo zece centimetri înălţime şi cu un diametru puţin inferior”. Tihoscopul este prevăzut cu rotiţe care “primesc impulsuri direcţionale aleatorii şi cu un creion care îi permite să păstreze pe hârtie urma drumului parcurs”.

Tihoscopul si tiparul creat aleatoriu

Subiectul trebuie să influenţeze traiectul aparatului, deci, să “contrarieze hazardul”. Or, două sute cincizeci de subiecţi, atât bărbaţi, cât şi femei, aleşi la întâmplare, au vrut să încerce acest joc, care constă în atragerea către ei a aparatului numai prin forţa gândirii.

Tihoscopul

Să evite “monştrii sacri”, precum Uri Geller sau Jean-Pierre Girard — aceasta era ideea aceluiaşi Ambroise Roux, imperativ fixat de el pentru a evita fraudele şi rezultatele mirobolante. Dintr-o sută de persoane testate, patruzeci au dovedit daruri indiscutabile pentru telecineză, iar dintre acestea, optsprezece au arătat “puteri” cu totul edificatoare.

Dar marele premiu a revenit secretarei lui Ambroise Roux, datorită căreia tihoscopul a traversat, în linie dreaptă, de la un capăt la altul, o masă de 3,5 m înainte de a ateriza pe genunchii ei. Mai mult decât oricare aparat de testat, tihoscopul este motivant.

În aceasta rezidă, fără îndoială, una dintre caracteristicile acestui aparat: subiectul se amuză precum un copil, în vreme ce celelalte sisteme devin, în scurt timp, plictisitoare, din cauza numeroaselor repetări. El permite, între altele, să se studieze clarviziunea şi precogniţia, posibile şi în aruncarea zarurilor, telecineză şi psihocineza în toată puritatea lor.

Tihoscopul a fost folosit şi în experienţele cu animale de către Remy Chauvain. Aparatul e pus într-o cuşcă cu rozătoare, iar motorul lui e reglat pe o frecvenţă acustică dezagreabilă acestora; se constată că şoarecii închişi cu tihoscopul se ţin cât pot de departe de el. Ei au uzat deci de forţa lor psihocinetică.

Chiar și cercetătorul René Peoc’h, a făcut experimente de telechinezie cu ajutorul tihoscopului, generatorul de numere aleatorii, și a unui pui de găină (citește mai multe aici).


Acest articol a fost actualizat recent pe

de către

cu tematica

Despre autor

Avatar Bogdan Cristescu

Păreri și impresii:

2 răspunsuri la „Tihoscopul – aparatul care contrariază hazardul”

  1. Avatar raluca

    Whatt! exista asa ceva? daca faci rost de o poza sau de un video sa inteleg si eu mai bine ce face !

  2. daca se inventeaza un aparat care sa ma ajute sa castig la loto, ar fi fantastic…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *