Planta brusture (Arctium lappa) – Descriere – Recoltare – Utilizări

Ascultă articolul:

Print Friendly, PDF & Email
Flori de brusture specia arctium lappa

Brusturele (Arctium lappa) este o plantă erbacee bienală sau perenă, cu frunze mari și lanceolate, acoperite cu peri scurți și aspri. Ajunge la o înălțime de până la 2 metri și are flori mici, de culoare roșie-violet, grupate în capitule mari, sferice, în formă de glob. Fructele brusturelui sunt achenii cu peri agățători, care se atașează de hainele și blana animalelor, facilitând astfel dispersia semințelor. Planta de brusture este cunoscută pentru proprietățile sale medicinale și este folosită în medicina tradițională pentru tratamentul diverselor afecțiuni, precum acneea, eczemele și reumatismul.

Etimologia denumirii din latină pentru brusture

Arctium derivă de la cuvântul grecesc arktos—urs, făcând referire la fructul său ţepos, asemănător cu blana zbârlită a ursului. Lappa ar rezulta din grecescul Lapsa — măcriş, sau din cuvântul celtic Lapp = mână, adică fructele de brusture se prind de îmbrăcăminte şi de lâna oilor ca o mână.

Denumiri populare pentru planta brusture

În limba română, planta Brusture poate avea multiple denumiri populare, iar acestea pot varia de la o regiune la alta sau în funcție de tradițiile locale:

  1. brustan
  2. scaete-mare
  3. ghimpoasa
  4. carcei
  5. captalan
  6. brustur-mare
  7. calcoceni
  8. lăpuc
  9. brustur-negru
  10. ciulina
  11. sgaice
  12. lapean
  13. scaete
  14. sgar
  15. brustur-amar
  16. blustan
  17. nadai
  18. scaiul-oii
  19. bruscalău
  20. ciulin
  21. capul-calugarului
  22. iarba-boierului
  23. caftulan
  24. clococean
  25. brustur

Fiecare denumire populară poate avea o istorie și o origine specifică, legată de folosirea tradițională a plantei, de aspectul său, de asemănări cu alte plante sau alte caracteristici distinctive.

Diferitele denumiri populare pentru brusture (L. Arctium lappa) menționate anterior (sursa listei) reflectă diversitatea culturală și lingvistică a poporului român și a regiunilor în care această plantă este cunoscută și utilizată. Unele denumiri pot fi folosite mai frecvent în anumite zone geografice sau pot fi transmise din generație în generație în comunități specifice.

Este important să înțelegem că denumirile populare atribuite plantei Brusture sunt adesea rezultatul interacțiunii dintre oameni și plantă de-a lungul timpului și reprezintă o formă autentică de cunoaștere tradițională, care a fost transmisă oral de la o generație la alta.

Descrierea plantei Brusture

În pământ are un rizom vertical, ce se continuă cu o rădăcină pivotantă cărnoasă. Tulpina înaltă până la 2 m este ramificată şi păroasă, poartă frunze dispuse altern de culoare verde pe faţa superioară, cenuşiu tomentoase pe cea inferioară. Frunzele inferioare sunt foarte mari, peţiolate, cu limbul rotunjit la bază şi cu marginea întreagă, frunzele superioare sunt de dimensiuni din ce în ce mai mici spre vârf. Florile pentamere, tubulare, de culoare purpurie, sunt dispuse în capitule globuloase, înconjurate de bractei încovoiate la vârf în formă de cârlig. Fructul este o achenă.

Locurile unde creşte brusturele

Planta brusture poate fi găsită în natură în diverse zone, deoarece este o specie comună și răspândită în Europa și Asia. Această plantă iubește solurile fertile, umede și bogate în nutrienți, iar terenurile umede, pădurile de foioase, marginea pădurilor, câmpurile și pajiștile sunt medii propice pentru dezvoltarea sa.

Este o specie erbacee bianuală, foarte răspândită în ţara noastră, prin locuri virane, pe lingă garduri şi la marginea pădurilor. Înfloreşte în pe-rioada august-septembrie.

Brusturele crește în mod obișnuit pe marginea drumurilor, a căilor ferate și a apelor, precum și în locuri părăsite sau neîngrijite, unde solul este bogat în materie organică. În plus, poate fi întâlnit și în zonele de luncă și în vecinătatea zonelor umede, deoarece preferă mediile umede și bine irigate. Se întâlneşte de la câmpie până în zona montană, în întreaga ţară.

Această plantă se poate dezvolta într-o varietate de condiții climatice, de la temperate la subtropicale, dar preferă climatul temperat cu veri calde și ierni blânde. De asemenea, brusturele este o plantă perenă, ceea ce înseamnă că revine în fiecare an, iar tulpina sa poate atinge înălțimi considerabile, de până la doi metri.

Recoltarea și uscarea părților plantei

Procesul de recoltare și uscare a părților plantei brusture pentru fitoterapie implică etape specifice pentru a asigura calitatea și eficacitatea preparatelor medicinale. În medicina tradițională, toate părțile plantei de brusture (Arctium lappa) pot fi utilizate în diverse preparate terapeutice:

  1. Rădăcinile de brusture sunt recoltate toamna (octombrie-noiembrie) la plantele de un an sau înainte de înflorirea completă a plantei primăvara timpuriu (martie-aprilie) în al doilea an de vegetaţie, deoarece peste vară rădăcina este lemnoasă şi seacă. Ele sunt utilizate cel mai frecvent în medicina tradițională, având proprietăți diuretice, depurative, antiinflamatorii și detoxifiante. Rădăcinile sunt folosite în principal pentru a trata probleme ale pielii, afecțiuni ale tractului urinar, artrită și alte condiții inflamatorii.
  2. Frunzele de brusture sunt recoltate în primăvară și vară, înainte de înflorirea completă a plantei. Ele conțin substanțe active cu efect depurativ și antiinflamator și sunt utilizate în prepararea ceaiurilor și cataplasmei pentru a trata afecțiuni cutanate, cum ar fi eczemele, acneea și furunculele.
  3. Florile și semințele de brusture sunt recoltate după înflorire și sunt utilizate mai rar în medicina tradițională. Cu toate acestea, ele conțin substanțe cu proprietăți antifungice și antibacteriene și pot fi folosite în unele preparate pentru tratarea problemelor cutanate.

După recoltare, părțile plantei se curăță de resturi de pământ sau alte impurități. Este important să se aibă grijă să nu se deterioreze materialul vegetal.

Părțile plantei recoltate se usucă în mod corespunzător pentru a îndepărta excesul de umiditate și a preveni dezvoltarea mucegaiurilor. Uscarea se face într-un mediu bine aerisit, în umbră sau la temperaturi scăzute, pentru a păstra principiile active.

După uscare, părțile plantei brusture pot fi tăiate sau mărunțite pentru a facilita prepararea decocturilor, infuziilor sau a altor forme de administrare.

Asemănări — Deosebiri cu alte specii de brusture

Brusture speciile arctium minus si arctium tomentosum

Mai sunt cunoscute două specii de brusture, tot medicinale, faţă de care prezintă unele deosebiri. Arctium tomentosum Miller are involucru alburiu-lânos, flori vişinii, mai lungi decât involucru, cu antodiile dispuse în corimb ca şi la brusturele obişnuit. Arctium minus. Ernh. are peţiolul frunzelor bazale tabular şi cu antodii mici (2,5 cm), aşezate în racem.

Principii active conținute

Planta Brusture (Arctium lappa) conține o varietate de principii active, iar proporțiile lor pot varia în funcție de factori precum stadiul de creștere al plantei, zona de cultivare și metodele de recoltare și uscare. Principalele componente chimice ale brusturei includ:

  1. Inulina: Este un polizaharid prezent în rădăcină, în cantități semnificative (aprox. 40%), având proprietăți benefice asupra sistemului digestiv și controlul nivelului de zahăr din sânge.
  2. Acizi fenolici: Printre aceștia se numără acidul cafeic, acidul clorogenic și acidul cumaric, care au efecte antioxidante și antiinflamatorii.
  3. Lignani: Sunt compuși polifenolici cu proprietăți antioxidante și anticancerigene.
  4. Uleiuri volatile: Conțin substanțe cu efecte antimicrobiene și antiinflamatorii.
  5. Poliacetilene: Au efecte antibacteriene și antifungice, fiind utilizați în medicina tradițională pentru a trata afecțiuni ale pielii și infecții.
  6. Alcaloizi: Brusturele conține alcaloizi, cum ar fi arctiina, care pot avea efecte benefice asupra sănătății.
  7. Flavonoide: Sunt antioxidanți prezenți în planta de Brusture, cu potențial de a proteja celulele de deteriorarea cauzată de radicalii liberi și de a sprijini sănătatea cardiovasculară.
  8. Vitamine și minerale: Brusturele conține vitamine precum vitamina C, vitamina A și vitamine din complexul B, precum și minerale esențiale precum săruri de potasiu, magneziu, calciu și fier.
  9. Tanini: Acești compuși au proprietăți astringente și pot contribui la protejarea mucoaselor.
  10. Fitosteroli: Sunt substanțe vegetale asemănătoare colesterolului și au fost asociate cu efecte benefice asupra sănătății sistemului cardiovascular.
  11. Acidul palmitic: Este unul dintre cei mai comuni acizi grași saturați din natură și se găsește în multe plante și alimente, inclusiv în planta de brusture. Acidul palmitic este utilizat de organism ca sursă de energie și este implicat în diverse procese metabolice.
  12. Acidul stearic: Este, de asemenea, un acid gras saturat și face parte din categoria acizilor grași cu lanț lung. Este un component al multor grăsimi vegetale și animale, iar în organism, este convertit în acid oleic, un acid gras mononesaturat benefic pentru sănătatea cardiovasculară.
  13. Sitosterol și stigmasterol: Acești compuși reprezintă fitosteroli care au structură asemănătoare colesterolului. Sunt cunoscuți pentru proprietățile lor benefice asupra sănătății, inclusiv pentru capacitatea de a scădea nivelul de colesterol LDL (colesterolul “rău”) din sânge.

Acţiune farmacologică

Acțiunile farmacologice ale plantei de brusture (Arctium lappa) pot varia în funcție de modul de utilizare, fie că este utilizată pentru uz extern sau intern:

Uz extern

  1. Antiseptică: Planta de brusture are proprietăți antiseptice, ceea ce înseamnă că poate ajuta la prevenirea și combaterea infecțiilor locale ale pielii. Se poate utiliza sub formă de spălături, comprese sau unguente pentru a curăța și proteja pielea de infecții.
  2. Antiinflamatoare: Aplicarea externă a brusturelui poate reduce inflamația locală și poate calma disconfortul asociat cu diverse afecțiuni cutanate, cum ar fi iritații, eczeme sau arsuri minore.
  3. Cicatrizantă: Planta de brusture poate contribui la regenerarea țesuturilor și la vindecarea rănilor și leziunilor superficiale ale pielii.
  4. Astringentă: Datorită conținutului de tanini, brusturele poate avea un efect astringent, contribuind la strângerea țesuturilor și diminuarea secrețiilor excesive. Aceasta poate fi utilă în tratarea unor afecțiuni cutanate, cum ar fi acneea sau eczemele.
  5. Antifungică și antibacteriană: Planta de brusture poate avea proprietăți antimicrobiene, putând ajuta la combaterea infecțiilor cu ciuperci sau bacterii. Se poate utiliza în spălături sau unguente pentru tratarea infecțiilor cutanate.
  6. Antipruriginoasă: Datorită proprietăților antiinflamatoare, brusturele poate calma mâncărimile și iritațiile pielii, contribuind la ameliorarea disconfortului.

Uz intern

  1. Diuretică: Are proprietăți diuretice, ajutând la stimularea eliminării excesului de apă și a sărurilor din organism prin urină. Aceasta poate fi benefică în cazul retentiei de lichide sau în sprijinirea funcției renale.
  2. Detoxifiantă: Consumul intern al brusturelui poate sprijini funcția hepatică și renală, contribuind la eliminarea toxinelor și a deșeurilor din organism.
  3. Antioxidantă: Conține antioxidanți, precum flavonoidele și vitamina C, care protejează celulele de stresul oxidativ și susțin sănătatea generală.
  4. Hipoglicemiantă: Unele cercetări sugerează că brusturele poate avea un efect hipoglicemiant, contribuind la scăderea nivelului de zahăr din sânge. Aceasta ar putea fi benefică pentru persoanele cu diabet zaharat de tip 2 sau pentru menținerea nivelurilor de glucoză în limite normale.
  5. Imunomodulatoare: Planta de brusture poate avea un efect de reglare a sistemului imunitar, sprijinind funcția imunitară a organismului și ajutând la combaterea infecțiilor și a altor afecțiuni asociate cu răspunsul imunitar.
  6. Coleretică: Brusturele are capacitatea de a stimula secreția și eliminarea bilei de către vezica biliară în intestinul subțire. Aceasta poate fi benefică pentru persoanele care au tulburări ale vezicii biliare sau ale tractului biliar, contribuind la o mai bună digestie a grăsimilor și la evitarea formării calculilor biliari.
  7. Antifurunculoasă: Utilizarea internă poate ajuta la ameliorarea furunculelor, care sunt infecții bacteriene ale foliculilor de păr în piele. Proprietățile antimicrobiene ale plantei ajută la combaterea bacteriilor responsabile de apariția furunculelor și la accelerarea procesului de vindecare a acestora.
  8. Stimulează creșterea părului: Substanțele active din această plantă pot susține regenerarea celulelor scalpului și părului, contribuind la creșterea părului nou și la menținerea sănătății firelor existente. Uleiul de brusture, de exemplu, are proprietăți emoliente și hidratante, care pot ajuta la menținerea hidratării scalpului și a părului, prevenind uscarea și fragilitatea.

Întrebuinţări în fitoterapie

Preparatele medicinale din planta Brusture (Arctium lappa) au o varietate de întrebuințări în medicina tradițională și fitoterapie, fiind utilizate pentru diverse afecțiuni. Principalele întrebuințări ale acestor preparate includ:

  • În diabet – ceaiul din rădăcină de brusture are însuşirea de a scădea zahărul din sânge.
  • Este diuretic şi diaforetic (provoacă transpiraţie) la hepato-renali, stimulând funcţiile renale şi cutanate.
  • În acnee, furunculoză, eczeme şi alte boli ale pielii.
  • În bolile de ficat, reduce calculii biliari.
  • Planta este folosit în tratamentul eczemelor, acneei, furunculelor, psoriazisului și altor afecțiuni cutanate, datorită proprietăților sale antiinflamatorii, antimicrobiene și cicatrizante.
  • Extractele de brusture sunt folosite pentru a calma tusea, a ameliora bronșita și a sprijini funcția pulmonară.
  • Planta este folosită pentru a stimula secreția bilei și pentru a îmbunătăți digestia, având acțiune coleretică și colagogă.
  • Brusturele este folosit pentru a calma inflamațiile articulare și pentru a reduce durerile în cazul reumatismului și al artritei.
  • Datorită acțiunii sale depurative, brusturele ajută la eliminarea toxinelor din organism și contribuie la purificarea sângelui.
  • Planta are proprietăți diuretice și este folosită pentru a sprijini funcția rinichilor și pentru a combate infecțiile urinare.
  • Brusturele poate ajuta la întărirea sistemului imunitar și la creșterea rezistenței organismului în fața infecțiilor.
  • În creşterea părului, fiertura de rădăcină de brusture se foloseşte singură sau asociată cu rădăcină de urzică şi frunze de mesteacăn. O dată pe săptămână, după spălarea şi clătirea părului se fricţionează pielea capului cu această fiertură, la care se adaugă şi o lingură de oţet.
  • În acnee, eczemă uscată, pe tenurile seboreice (grase) prin aplicare de comprese.

Prepararea pentru utilizare în fitoterapie

Intern, 2 linguri de rădăcină mărunţită la 500 ml apă clocotită ; se fierbe 2 minute la foc scăzut, apoi se ia vasul de pe foc, se acoperă şi se lasă 15 minute. Lichidul călduţ se bea în 3—4 reprize în decursul unei zile.

Alt procedeu: se lasă la macerat timp de 30-60 minute 3-4 linguri de rădăcină mărunţită într-un litru de apă clocotită, iar după filtrare prin vată şi îndulcire se bea în cursul unei zile. În cazul diabeticilor ceaiul se îndulceşte cu zaharină sau ciclamat de sodiu.

Tratamente din tradiţiile populare (medicina empirică)

  • Frunzele crude se puneau pe răni. buboaie, uime, scurte, umflături, pălituri; se mai puneau pe cap contra junghiurilor.
  • Când pielea ardea “ca focul”, se punea frunza verde pe piele.
  • La bolnavul de lingoare îi puneau frunză de bruscălan pe cap “să-i treacă răutatea”.
  • Mamele îşi oblojeau copiii cu frunze de brustur, unse cu unt, după ce-i scoteau din scăldătoare. 
  • Decoctul din rădăcină se bea contra bolilor venerice şi erupţiilor de piele, se spălau cu el la rahii.
  • Sămânţa bine pisată se punea în rachiu de drojdie sau în apă neîncepută şi se bea, în mai multe rânduri, contra boşorogelii.
  • La naşteri grele, se fierbea brusture, se strecura zeama, se punea zahăr şi se dădea lehuzei, apoi bea 3 zile ceai de romaniţă.

Bibliografie despre brusture

  • PROCEDEUL DE USCARE A RĂDĂCINILOR DE BRUSTURE CU APLICAREA CÎMPURILOR S.H.F. – Studiu (PDF)
  • Anastasiu E., 1968. În lumea plantelor de leac. Editura Caleidoscop, Bucureşti (Cumpără de pe okazii.ro)
  • Velecico V., 2016. Terminologia populară a plantelor medicinale. Teză de doctorat, Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava
  • Butură V., 1979 Enciclopedie de etnobotanică românească. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
  • Vulcănescu R., 1985. Mitologia română, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti
  • Ceai din rădăcină de brusture la pungă P132 – Prospect (FARES)
  • GHID pentru identificarea principalelor specii de buruienicare alcătuiesc „vegetaţia nedorită” pe pajişti – APIA (SCRIBD)
Print Friendly, PDF & Email

Jorjette pe Pinterest

Jorjette pe Instagram


Păreri și Impresii

Un răspuns la „Planta brusture (Arctium lappa) – Descriere – Recoltare – Utilizări”

  1. Recoltarea se face in lunile aprilie-mai, cand brusturele prezinta cea mai mare concentratie de principii active benefice pentru sanatate. In perioada aceasta, se pot recolta rizomul, tulpinile cu frunze, florile si fructele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *