Unul dintre produsele pe care apiterapia le pune la dispoziţia omului este ceara de albine. S-a folosit ceara de albine încă din Antichitate. In Egipt s-au descoperit în scrisuri în care era menţionată ca medicament încă din mileniul II î.e.n. Ceara albinelor a fost utilizată în vindecarea unor boli, încă de pe atunci fiindu-i cunoscute efectele terapeutice. Azi  ceara de albine se foloseşte la prepararea unor unguente şi balsamuri. De asemenea ceara este utilizată în cosmetică si pentru lumanari.

ceara de albine

Ceara este un produs secretat de glandele ceriere ale albinelor lucrătoare. Iniţial, atunci când este produsă de albine este lichidă, solidificarea realizându-se la contactul cu aerul. Compoziţia chimică este în majoritate formată din compuşi organici, însă ceara mai conţine un principiu cu acţiune antibiotică şi bacteriostatică şi o cantitate foarte mare de vitamina A. Această vitamină are un rol important în regenerarea ţesuturilor mai ales a pielii. Datorită acestor componente, ceara de albine înmoaie pielea, atenuează procesele inflamatorii şi are efect cicatrizant.

In timpul culesului de salcam, culoarea cerii devine alba, la floarea soarelui galbena, iar la altele, in functie de specie, rosiatica, verzuie sau de alta nuanta specifica. Se presupune ca pe langa actiunea alcoolilor grasi, ceroleinei, vitaminei A si substantelor bacteriostatice, cu insusiri emoliente, cicatrizante si antiinflamatorii, substantele colorante si alte substante – inca nestudiate – preluate de la plante se asociaza acestor proprietati terapeutice, actionand impreuna cu produsii albinei.

Vrei sa stii cum prepara albinele ceara?

S-a stabilit ca pentru producerea unui kilogram de ceara, albinele consuma 3350 kg de miere sau in lipsa ei, 4700 kg zahar si putin polen.

Pentru a face ceara, familia trebuie sa aiba anumite conditii:

  • sa fie puternica si sa aiba un numar mare de albine tinere;
  • caldura de 33-35 grade Celsius in stup;
  • un cules natural si constant de nectar, sau in lipsa acestuia, albinele sa primeasca zahar in cantitatile de mai sus;
  • in stup sa fie spatii goale care stimuleaza albinele la cladit;
  • sa fie o matca prolifica care sa depuna multe oua.

Productia de ceara de albine atinge maximum atunci cand albinele roiesc organizandu-si o noua asezare. Un roi, cazat intr-un stup curat, prevazut cu faguri artiificiali, poate cladi in 4-5 zile, 7-8 faguri intregi, numai cu celule de albine lucratoare.

Solzisorii de ceara de albine sunt foarte fragezi la inceput. Chiar se inmoaie la temperatura stupului. De aceea albinele ii framanta intre mandibule pentru a le adauga anumite secretii ale glandelor mandibulare. Acestea le confera trainicie si rezistenta de topire pana la 63,4 grade Celsius.

Ceara de albine – Tratament pentru diverse afectiuni ~ Proprietati, beneficii si utilizari

Se recunoaşte astăzi necesitatea revenirii la folosirea a ceea ce ne oferă direct natura. Ceara albinelor este unul dintre aceste produse naturale pe care o putem utiliza oricând este nevoie.

Din cele mai vechi timpuri, datorita compusilor sai in acizi grasi, ceara a fost folosita in tratamentul plagilor infectate si al bolilor de piele. In farmacologie se foloseste ca emplastru. In ultima perioada de timp a castigat valoare terapeutica prin asocierea cu alte produse apicole sau farmaceutice, la realizarea unor creme si unguente.

In tratamentele populare, ceara facuta ca un plasture si pusa pe plagi infectate, grabeste procesul de vindecare. In mare parte, aceasta accelerare se datoreaza prezentei antibioticului si a procentului mare de vitamina A. Dr. Jarvis recomanda ceara de albine in tratarea afectiunilor cailor respiratorii. In acest caz, se mesteca 15-20 de minute o portiune de fagure cu miere. Mestecarea fagurelui cu miere produce o dezinfectare a laringelui, traheei si bronhiilor.

Ceara de albine in produsele cosmetice ~ Utilizari si retete cu ceara

Ceara de albine si-a gasit o larga intrebuintare in cosmetica. Intra astfel in compozitia numeroaselor creme de fata de curatire, hranitoare, astringente, etc., dar si a altor produse cosmetice.

Balsam de buze natural pe baza de ceara

Într-o cratiţă emailată se fierb până la evaporarea apei, 30g de suc de struguri, 25g de unt clarifiat (ghee) şi un grăunte de ceară galbenă. Se trece acest amestec printr-o sită şi se păstrează într-un borcănel pentru a fi utilizat atunci când vântul vă usucă foarte tare buzele.

Cremă hidratantă pentru un ten uscat

Se dizolvă pe baie de aburi 15 g de ceara de albine, apoi se adaugă treptat în ea 60 ml de ulei de migdale şi un castravete curăţat şi dat prin răzătoarea mică. Se acoperă vasul şi se lasă la baia de aburi o oră. Se amestecă din când în când. Amestecul se lasă să se răcească, apoi se agită bine vasul. Crema se întinde pe faţă, gât şi decolteu pentru 30 de minute, la fel ca în cazul unei măşti obişnuite. Apoi restul se îndepărtează cu un tampon cosmetic moale.

  • Crema de curatat pielea: ceara 6g, borax 4,5 g, oleum jecoris (ulei de peste) 27,5 g, apa 16 g.
  • Crema hranitoare: ceara 3g, cetaceu 6g, oleum jecoris 25g, glicerina 4g.
  • Crema pentru pielea grasa: ceara 5g, amonia 5g, apa 7,5g.
  • Masca hranitoare: ceara de albine 5g, miere 70g, suc de bulbi de crini albi 15g.
  • Masca astringenta: ceara 10g, Oleum jecoris 10g, lanolina 10g, vaselina simpla 50g, sulfat de zinc 0,5g, acetat de bismut 1g, acetat de zinc 8g.

K. Apinis recomanda urmatoarea crema impotriva ridurilor: ceara alba 30g, miere 30g, suc de bulbi de ceapa 30g, suc de bulbi de crini albi 30g. Ingredientele mentionate se introduc intr-un vas smaltuit si se tin la foc mic pana se topseste ceara. Se amesteca compozitia cu o spatula de lemn sau ceramica pana la racire. Crema pentru riduri cu ceara se aplica dimineata si seara. Dupa 15 minute se sterge cu o discheta.

Share the Love!

10 comentarii la „Ceara de albine – Utilizari, beneficii si 8 retete cu ceara”

  1. miron

    se pare că doamne,doamne se achită cum poate că nu creat femeia la fel de perfectă ca bărbatul!

    1. :) Si barbatii folosesc creme pe baza de ceara. Cu siguranta nu cea din articol, insa sunt creme pe baza de ceara si alte produse ale stupului pentru afectiuni ale pielii, pentru arsuri, etc. Acelea sunt creme universale, folosite si de barbati :)

  2. Pătrunjelul este un foarte bun întăritor. Întăreşte smalţul dinţilor şi mai ales interiorul dintelui. După cum am scris şi în articolul https://jorjette.ro/patrunjelul-elimina-toxinele/

    Pătrunjelul conţine deosebit de multă vitamina C, ajută la întărirea sistemului imunitar, iar mai departe, oricum prin eliminarea toxinelor din organism se înţelege curăţirea lui. La fel pătrunjelul este un foarte bun antiseptic, în special vindecă infecţiile nu direct ci indirect, prin faptul că ajută organismul să se vindece singur. Spre deosebire de gălbenelele care vindecă şi local, pătrunjelul vindecă din „spate” :)

  3. Eu folosesc pasta din comert pentru ca am ceva probleme de sensibilitate care sunt in curs de rezolvare. Am o matusa care mesteca cozile de patrunjel pentru albirea dintilor, dar nu stiu care e principiul,oricum avea dintii foarte albi.
    Ps: Te rog sa-mi scrii un mail cu denumirea plantei din care vrei uleiul, am spatat foia pe care am scris si nu mai stiu ce trebuie sa-ti iau.:D

  4. Despre ceară nu ştiam că ajută la curăţarea dinţilor, în schimb ştiu despre uleiul de măsline şi uleiul de floarea sorelui presat la rece  care poate fi „mestecat” timp de vreo 10 minute pentru albirea şi curăţarea dinţilor, după care trebuie scuipat pentru că preia toate toxinele de pe dinţi şi de pe limbă (pe limbă se depun foarte multe toxine). Uleiul mestecat se îngălbeneşte.

    Mulţumesc de informaţie, e bine de ştiut.

    Şi ce altceva mai foloseşti pentru dinţi, pasta de dinţi normală din comerţ sau altceva?

  5. Imi cer scuze…am gresit culoarea. Cred ca eram obosita si de aceea am scris gresit. Culoarea ramane maro!

  6. Acum spui de maro, mai sus spuneai că dacă se îngălbeneşte. Pentru mine de la galben la maro e o diferenţă, să spun aşa, de roşu.

    :)

  7. Eu citisem undeva despre ceara care cand se face maro e toxica, nu imi aduc aminte exact dar eram in facultate. Apoi de ciuperci stiu si eu ca am avut o bunica in oltenia si una in moldova asa ca sunt foarte mari diferente de regiuni.:D

  8. Eram sigur că va prinde bine noua „aranjare”.

    Nu văd de ce este toxic ceva ce oricum se consumă ca şi medicament… Sper că această idee cu toxicul nu este una pe care ai aflat-o şi tu de la alţii, şi o iei aşa că vorba aia, cineva a păţit ceva şi nu e vrăjeală, trebuie respectată chestia aşa …

    Îmi amintesc de unele ciuperci care, în unele zone ale ţării noastre nu se consumă, dar se consumă în altele. Am auzit chiar vorba aşa „noi nu consumăm tipul ăsta de ciuperci”, la întrebarea „de ce?” mi s-a spus că aşa ştiu ei de mult. Este vorba despre „vineţele”, le ştii nu? În ardeal nu se consumă, deşi în moldova da. Sunt gustoase, dar oamenii, au alte ciuperci, au ce mânca, deci nici nu se sinchisesc să le încerce, nu-i deranjează că şi acestea se consumă, dar ei nu le culeg!

  9. Imi place noua „aranjare” a blog-ului.
    Eu folosesc ceara pt albirea dintilor. Se mesteca ceara pana se ingalbeneste, dar nu se inghite nici ceara nici saliva, sunt foarte toxice.

Spune care este gândul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *