despre creativitateCreativitatea este definita ca „o aptitudine complexa, distincta de inteligenta si de functionarea cognitiva si existenta în functie de fluiditatea ideilor, de rationamentul inductiv, de calitati perceptive si de personalitate, ca si în functie de inteligenta divergenta în masura în care ea favorizeaza diversitatea solutiilor si rezultatelor.”

Evident se ridica problema factorilor care influenteaza creativitatea, precum si ponderea lor în „reteta” procesului. Se sustine ideea existentei unor aptitudini speciale pentru creatie, care ar avea ca baza anatomica anumite structuri cerebrale ce favorizeaza imaginatia. De ce am spus imaginatia? Caci, probabil, este clar pentru toata lumea ca o apropiere de creativitate necesita si abordarea, sau cel putin mentionarea, imaginatiei. Aceasta vazuta ca „procesul psihic al carui rezultat îl constituie obtinerea unor reactii, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor”, este implicata în procesul mai larg al creativitatii. În fapt, în multe tratate acestor doua procese li se acorda un capitol separat, unde sunt prezentate împreuna.

„… existenta în functie de fluiditatea ideilor, de rationamentul inductiv, de anumite calitati perceptive si de personalitate, ca si în functie de inteligenta divergenta.”

Experienta acumulata de-a lungul vietii constituie un alt factor deosebit de important. Si cu cât experienta este mai variata, cuprinzând mai multe domenii, cu atât sansele unei solutii originale, spre exemplu, sunt mai mari. Un celebru aforism sustine ca geniul consta în 99% transpiratie si 1% inspiratie. Daca consideram adevarat acest aforism, nu trebuie sa neglijam rolul motivatiei si vointei ca factori ai creativitatii. Cel putin ca factori ce conditioneaza munca sustinuta, atât de necesara pentru a ajunge la rezultate.

Mediul îsi pune amprenta asupra creativitatii si a dezvoltarii ei. De pilda, în urma unor cercetari, Ursula Schiopu si M. Gârrboveanu au constatat o scadere a creativitatii la copii de 6-7 ani. Scaderea a fost atribuita severitatii imprimate de scoala. În cele mai diverse situatii, rigorile societatii îsi pun amprenta asupra creativitatii. Pe drept cuvânt se afirma cã „simtul critic, teama de ridicol, de a nu fi înteles si conformismul de grup sunt barierele cele mai frecvente ale creativitatii.”

Procesul creativ este favorizat de o atitudine pozitiva fata de ideile noi si neasteptate si mai degraba de dispersarea atentiei decât de concentrarea ei asupra problemei puse.

Deja ne-am îndepartat de factorii intrinseci, trecând la cei care nu tin în mod necesar de individ. De aceea ar fi momentul sa mentionam ca si gradul de dezvoltare al stiintei, tehnicii, artei, societatii, în general, conditioneaza creativitatea. Ramân memorabile cuvintele lui Marin Preda în Cel mai iubit dintre pamânteni: „Ideile unui timp plutesc în acel timp.” Probabil cea mai plastica si concisa exprimare pentru a prezenta acest ultim factor.

Nu poate fi negata existenta altor factori, de fapt, si cei prezentati aici presupun un conglomerat de alti factori. Oricum este un punct de plecare în aprofundarea problemei.

În încheiere citez concluzia lui C. Levy-Leboyer conform caruia procesul creativ este favorizat de o atitudine pozitiva fata de ideile noi si neasteptate si mai degraba de dispersarea atentiei decât de concentrarea ei asupra problemei puse.

Share the Love!

2 comentarii la „Despre creativitate”

  1. Cred că nu cărţile lipsesc ci promovarea lor. Defapt, cred că tot vina ta este, că nu eşti în locul potrivit. Vezi tu, asemenea subiecte nu se discută oriunde, iar tu, eşti mic după vârstă şi asta înseamnă că la şcoală nu-ţi recomandă nimeni să citeşti filozofie, psihanaliză, studii şi documentaţii, cercetări din acest domeniu vast, sufletul sau psihicul uman.

    Dacă reuşeşti să ieşi din cadrul în care eşti, şi mergi după ritmul tău interior, poate chiar tu ai şansa să fii un geniu.

    Să fii geniu mai înseamnă şi să reuşeşti să faci ceea ce sufletul tău îţi cere, să faci ceea ce în jurul tău, fără un efort considerabil, nu poţi! Uneori să fii geniu înseamnă să fii singur, fără prieteni, fără familie, şi nu pentru că tu pleci ci pentru că ei nu mai vor să fie alături de tine!

    Cred că oamenilor le este frică să fie genii, cel puţin pentru că ar fi extrem de marginalizaţi. Geniile sunt minorităţi ale minorităţilor, pe când oamenii de rând … sunt peste tot şi aşa e cel mai uşor să fii … om de rând!

  2. Eu_pseudonim

    Am cautat si eu candva despre imaginatie in engleza si romana. Foarte foarte foarte slab, de ce cand ei sunt asa de „destepti” (ma refer la cercetatori) si au din ce in ce mai multe titluri (ex. Phd. prof. dr. Georgescu Mihailovici, ce amuzant suna :D) nu pot sa explice ceva asa de simplu (in ansamblu) ca si imaginatia?
    Pentru ca nu vad legaturi intre imaginatie si alte lucruri? decat creierul? poate…

    „Mediul îsi pune amprenta asupra creativitatii si a dezvoltarii ei. De pilda, în urma unor cercetari, Ursula Schiopu si M. Gârrboveanu au constatat o scadere a creativitatii la copii de 6-7 ani. Scaderea a fost atribuita severitatii imprimate de scoala. În cele mai diverse situatii, rigorile societatii îsi pun amprenta asupra creativitatii. Pe drept cuvânt se afirma cã “simtul critic, teama de ridicol, de a nu fi înteles si conformismul de grup sunt barierele cele mai frecvente ale creativitatii.”

    Asta este si teoria mea. Mersi ca ai demonstrat-o! Cauta pe net, unde vrei tu (nu cred ca gasesti carti din astea in Romania, am cautat si nu prea am gasit) si vei vedea ca toate geniile (si-l dau exemplu…fiind plagiator…. pe renumitul Einstein. Asta mi-e cel mai la indemana exemplu, dupa care ar mai fi Hawking -si mai era un fizician mai mare ca Hawking de era spalator de WC-uri..nu e o rusine asa a zis-o el! avea ochi albastri, l-am tot cautat si nu l-am mai gasit).

    A fi (daca e cu ii scuze, nu le am cu verbul asta deloc!!!) geniu inseamna sa gandesti cum nimeni n-a gandit la momentul tau, dar cum toti vor gandi dupa tine!
    Ce crezi, vom mai avea un geniu curand? Si ma refer in domeniul stiintelor exacte pentru ca acolo se suprima cel mai mult creativitatea. E mult mai usor sa fii un visator si sa inveti matematica decat un matematician si sa inveti „visatoria”.
    Acum ma apuc de treaba (stii tu ce).

Spune care este gândul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *