Wicca m-a învatat ca sunt stapâna vietii mele, eu sunt “in charge”, deci pot sa fac ce vreau (atâta vreme cât nu fac rau altcuiva). Tot ea a spus ca nimic nu e întâmplator (da, si eu m-am mirat : “ai liber arbitru, dar de fapt n-ai”).

aici si acum Am mers pe prima idee multa vreme pâna recent. Ideea nu a fost gresita, gresit am înteles-o eu; trunchiat, de fapt. Viata se întâmpla ca vrem sau nu, problemele si bucuriile apar la fiecare colt si nu avem control asupra lor. Control avem asupra felului în care le primim, acceptam, interpretam, învatam din ele.

Wicca se referea la faptul ca sunt în controlul propriei mele fiinte, al actiunilor mele (din care poate rezulta ceva pozitiv sau negativ), în controlul emotiilor si felului în care privesc ceea ce mi se întâmpla (ca pe o nenorocire sau o lectie) si ca – a doua idee – viata îmi va deschide usi tot timpul (prin coincidente, surprize) care îmi vor arata ce “drumuri” am la dispozitie pentru a ajunge acolo unde vreau.

Fiind o fire independenta, m-am educat sa nu astept nimic de la nimeni, sa apreciez încercarile celor din jur (nu neaparat reusitele), sa multumesc pentru fiecare gest frumos (si sa le înteleg pe cele mai putin placute), sa ma las surpinsa de fiecare actiune care se îndreapta catre mine, dar sa cer maximum de la mine. E un job destul de dificil sa ma multumesc, dar traiesc cu mine de 35 de ani si sunt ok (înca).

În urma cu trei saptamâni am fost pusa în fata unei rasturnari de situatie care m-a lasat masca. Simteam ca ma înnec, si cu cât “înotam” mai rapid, cu atât ma scufundam mai mult. Am fost nevoita sa ma opresc pentru o secunda si sa ma întreb cine are haturile carutei mele de fapt? Eu nu le mai aveam. Atunci am înteles ca e momentul sa las garda jos, sa încetez lupta asta disperata de a controla absolut tot, de a planifica fiecare miscare si actiune, si sa încep sa TRAIESC pur si simplu fiecare zi ca si când e un cadou de la cineva drag (chiar e!), mai mult, sa traiesc ca si când nici nu e viata mea, ca si când ma uit la un film.

Îmi amintesc citind un verset din Noul Testament (parca) în care se spunea “nu avea grija zilei de mâine, ca ea singura va avea grija de ea”. Initial mi-am zis “cum poate o carte sfânta sa îndemne la lene?” Mi-am dat seama ca nu era vorba de lene. Se referea la faptul ca pierdem timp pretios planificând ce vom face mâine, saptamâna viitoare, peste 3 ani, în 20 de ani – iar asta ne impiedica sa traim prezentul, sa traim acest “acum” pe care nu-l vom mai avea înapoi…

Share the Love!

11 comentarii la „Traieste prezentul, aici si acum!”

  1. Ana-

    Nu e bine mereu sa go with the flow, adica, da , destinul este creionat, dar noi trebuie sa make the difference…

  2. Johanna

    „Miracle mindedness means behaving like someone who is fearless, well-intentioned, innocent, and, ultimately, invulnerable. She or he listens within for guidance and follows any and all impulses toward loving and constructive action, however bizarre and inappropriate they may appear to the ego.”
    Mi s-a parut ca suna aproape de ceea ce ai spus si tu…

  3. Johanna

    OK, asta nu ma asteptam sa citesc :). Am sa salvez mesajul si am sa-l recitesc din nou maine, desi am prins ideea, dar vreau sa o inteleg cum trebuie. Cat despre „speciala” … toti suntem, din moment ce il avem pe dumnezeu in noi, dupa cum bine zici mataluta aici. Multumesc, sincer, pentru ca nu ma lasi sa orbecai ca un ornitoring prin viata. Pupici multi.

  4. Johanna

    Asa Bogule, taie in carne vie :). Sincer, Wicca mi-a aratat o cale pe care am cautat-o de mult si de asta simt ca-i datorez totul. Poate am o abordare gresita, dar atata vreme cat ma simt bine cu ea, e ok, zic eu. Pupici pentru comentariu, inseamna ca am meritat sa fiu bagata in seama ;).

    1. Calea adevărului nu ţi-o poate arăta decât natura. Sincer, fără ego, plină de dragoste şi compasiune, logică şi înţelepciune, toate le găseşti în manifestarea naturii. Tu vrei să simţi exact ceea ce cauţi, şi dacă te opreşti din a mai da frâu liber acestor reacţii bazate pe contactul tău cu mediul în care activezi, vei observa lejer că totul se mişcă frumos şi armonios, fără ca tu să defineşti ceva anume din ce vezi sau ce observi. Ori să spui că datorezi ceva cuiva, e clar un act de înjosire. Îţi pui spiritul tău sub altul sau sub mai multe, ceea ce încalcă legile naturii şi manifestarea naturală a tuturor fiinţelor. Dacă vrei să faci corect ceea ce este bine pentru tine, nu-ţi mai supune spiritul nimănui. Wicca e o practică plină de ego precum şi şamanismul este. Vremea acestor practici a apus, iar înţelepciunea lor o prinde oricine în mai puţin de câteva momente. Noi nu mai suntem ce am fost, iar dacă nu ne purtăm cum suntem, trăim vremurile astea dar nu aşa cum ne trebuie.

      Eu ştiu că tu eşti specială, dar încearcă să vezi calea şi adevărul dincolo de orice practică şi ideologie. Dumnezeu nu înseamnă nimic din ceea ce mintea poate îngrădi cumva, el este mereu tot ceea ce mintea nu poate înţelege. De asta nu-l vei găsi pe Dumnezeu în Wicca sau în altă practică, sau ritual, pentru că orice ai face ca să-l găseşti, nu îţi iese. Nu trebuie să cauţi ceva ce este deja în tine, că nu găseşti.

      Nu ţi se pare ciudat că rezonezi foarte bine cu tot ceea ce primeşti şi simţi că te ajută? Este aşa pentru că tu eşti deja ceea ce susţii că devii sau vrei să fii! Ce vine la tine, e un rezultat al chemării tale interioare. Ori să te opreşti din a mai pierde timpul cu practici ale minţii, înseamnă cu adevărat să laşi ca totul să vină la tine. Pur şi simplu fii uimită că totul se petrece în jurul tău aşa cum trebuie, fie că are tentă de bine sau de rău!

  5. Johanna, nu wicca te face să fii ceea ce tu eşti! Nimic nu te face să fii ceea ce tu eşti! Am privit şi eu greşit şamanismul, el e aşa cum este, eu, l-am abordat în viaţa mea, nepotrivit. Pe mine, nu un ritual mă face să fiu ceea ce sunt!

  6. Johanna

    Iubita mea surioara, multumesc pentru insight :) si multumesc pentru posibilitatea pe care mi-o dai, publicand-mi articolele, ca sa fac o lume mai buna (cred eu).

  7. Aşa este draga mea, prezentul este cel mai important şi dacă îl ratăm, nu primim în schimb decât suferinţă. Să trăim în amintiri sau în proiecţii înseamnăă de fapt să nu trăim, ci să fim morţi. Viitorul se aranjează singur în funcţie de prezent, şi cu cât suntem conştienţi de prezent, cu atât putem avea un aşa zis”control” aspura viitorului, pentru că putem vedea care este de fapt realitatea în care trăim.

    Mă bucur că ai ajuns în acest punct – să renunţi la control! De acum poţi începe să fii fericită!

Spune care este gândul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *