Teiul și florile de tei – Proprietăți, beneficii, contraindicații


Teiul si ceaiul de tei beneficii, proprietati si contraindicatii
0
0

Teiul (Tilia spp.) – are flori mici foarte parfumate şi poate fi greu de identificat deoarece acesta hibridează liber.

Din florile acestui tip de tei se face un ceai digestiv, tratament pentru insomnie , tensiune nervoasă şi pentru copiii obosiţi. Cea mai apreciată miere este făcută din florile de tei şi este folosită în lichioruri şi medicamente. Scoarţa interioară a copacului (sub formă de ceai sau pudră) tratează pietrele la rinichi, guta şi bolile coronariene.

Tipuri de tei

Există mai multe soiuri de tei, așa că să aflăm câte ceva despre câteva dintre cele mai importante:

Tei argintiu

Teiul argintiu (Tilia tomentosa) este un arbore foios găsit adesea în regiunea de câmpie și de dealuri, mai ales în regiunile joase din sudul și din estul țării, ca exemplare izolate, în pâlcuri, în păduri de amestec sau formând păduri pure, mai ales în Dobrogea de Nord, unde a devenit invadant. Popular se mai numește cei, tei câinesc, tei de toamnă, tei bălan, tei bun.

Tei cu frunză mare

Teiul cu frunză mare (Tilia platyphyllos) este un arbore foios împrăștiat în pădurile din câmpie și deal, dar mai ales la limita dintre câmpie și deal, pe soluri fertile. Adeseori este plantat ca plantă ornamentala. Se mai numește tei alb, tei de vară, tei roșu, tei verde.

Tei pucios

Teiul pucios (Tilia cordata) este un arbore foios prezent în pădurile din regiunea dealurilor până în etajul montan inferior (altitudine 900 m), rar la câmpie. Vegetează pe soluri nisipo-lutoase și luto-nisipoase, uneori si pe cele uscate-umede. Se mai numește tei pădureț, tei roșu pădureț, tei de mijloc, tei căpresc, tei de deal, tei de pădure, tei fluturesc.

Compoziția și utilizările celor trei tipuri de tei sunt foarte asemănătoare.

Părţi folosite: flori, frunze, crengi, scoarţa de copac şi lemnul

Proprietăți și beneficii ale scoerței și florilor de tei

Florile de tei și scoarța au utilizări terapeutice atât în medicina umană, cât și cea pentru animale.

Principiile active ale teiului au acțiune sudorifică, entitermică, emolientă, expectorantă, sedativă, decongestivă, antiinflamatoare, spasmodică, diuretică.

Florile de tei au următoarele proprietăți:

  • cresc transpirația, cu efect purificator;
  • înlătură sau reduc febra;
  • relaxează țesuturile și diminuează starea inflamatorie;
  • favorizează expectorația, provocând eliminarea din bronhii și din plămâni a substanțelor dăunătoare;
  • sunt un bun calmant nervos;
  • diminuează congestia;
  • elimină sau limitează inflamațiile;
  • diminuează sau elimină spasmele musculaturii netede din pereții tubului digestiv;
  • acționează asupra epiteliului renal, mărind cantitatea de urină eliminată, favorizând astfel eliminarea de toxine.

Partea internă albă a scoarței de tei este utilizată pentru tratarea afecțiunilor hepato-biliare și în migrene.Principiile active au proprietăți coleretice, antispastice și vasodilatoare. Scoarța are următoarele proprietăți:

  • ajută la eliminarea bilei în intestin;
  • diminuează/înlătură spasmele sau contracțiile involuntare ale mușchilor;
  • determină mărirea lumenului vascular prin relaxarea musculaturii netede a vaselor, favorizând creșterea afluxului de sânge.

Uleiul gras, extras din fructele de tei este netoxic. Are proprietăți terapeutice și poate fi prescris în tratamentul hemofiliei.

Recoltare – Când se culege teiul

Florile de tei se culeg la începutul înfloririi, când o parte din ele sunt încă în faza de îmbobocire. Recoltarea se face numai pe timp frumos, iar dacă plouă, la un interval de 1-2 zile de la căderea ploii. Uscarea se face la umbră, în strat subțire, în încăperi sau poduri bine aerisite. Uscarea artificială se face la 35 de grade C.

Partea internă albă a scoarței trunchiului se obține prin decojire.Se taie în fragmente mici sau foarte mici și se usucă la umbră, în strat subțire, de preferat în poduri acoperite cu tablă. Se păstrează în saci textili. Fructele se recoltează toamna, când ajung la maturitate.

Teiul cu beneficiile și utilizările sale

Pentru tratarea tusei în diversele ei forme, bronșitei, gripei, în răceală, dureri de piept, dischinezie biliară, stări de neliniște, se prepară o infuzie din 1-2 lingurițe de flori de tei peste care se toarnă 200 ml cu apă clocotită. Se lasă acoperită 15 minute și se strecoară. După ce se răcește puțin, se îndulcește cu miere. Se beau 2-3 căni pe zi.

Pentru combaterea insomniilor, se preapară un ceai de tei la fel ca în rețeta de mai sus. Se bea câte o cană seara, înainte de culcare. Are acțiune ușor somniferă.

Pentru tratarea gripei, răcelii, afecțiunilor reumatice, se face o infuzie de tei din 1-3 g flori uscate, peste care se toarnă 100 ml apă clocotită. se lasă acoperită 15 minute. Se administrează 3 doze pe zi – dimineața, la prânz și seara.

Pentru tratarea afecțiunilor hepatobiliare, migrenei, cefaleei, teiul se folosește sub formă de extract uscat în doze de 0,50-0,75 g pe zi, capsule gelatinoase a 0,25.

Pentru înlăturarea pierderilor de sânge menstrual, se ia cu apă pudră de cărbune de tei,

Pentru tratarea distoniei neuro-vegetative și manifestării funcționale în anxietate, insomniei adultului și copilului, hiperemotivității, durerilor în timpul primei erupții dentare, dischineziei biliare hipertonice, tulburărilor spastice, se consumă macerat din muguri proaspeți de tei în soluție hidroglicero-alcoolică 1DH. Copiii iau 10-40 de picături seara, iar adulții 50-70 de picături o dată sai de mai multe ori, în puțină apă. Ultima administrare se face seara, cu o oră înainte de culcare. Nu prezintă toxicitate.

Pentru unele boli, maceratul mugurilor proaspeți de tei se poate asocia cu alte macerate de la alte specii:

  • cu maceratul mugurilor de arțar sau jastru , pentru nevroză și angoasă, sindroame anxioase;
  • cu maceratul mlădițelor de laur păros (Ilex aquifolium) pentru epilepsie;
  • cu maceratul mlădițelor de păducel (Crataegus oxyacantha, C. monogyna) pentru eretism cardiac cu palpitații, tahicardie și anxietate;
  • cu maceratul mlădițelor de păducel și mugurilor proaspeți de liliac (Syringa vulgaris) pentru spasme coronariene ușoare;
  • cu maceratul mlădițelor proaspete de cătină roșie (Tamarix gallica) pentru colici abdominale cu aerocolie la nou-născut;
  • cu maceratul mlădițelor proaspete de smochin (Ficus carica) pentru disfagie esofagiană, bulimie, gastralgie
  • cu maceratul mlădițelor de merișor (Vaccinium vitis-idaea) pentru colici spastice;
  • cu maceratul mugurilor proaspeți de sânger (Cornus sanguinea), cu maceratul de dârmoz (Viburnum lanata) și de mlădițe proaspete de păducel pentru sindrom de hipertiroidie;
  • cu maceratul mugurilor proaspeți de smochin și de brad (Abies alba) pentru spasmofilie.

La persoanele la care apare un ușor disconfort, numărul de picături se reduce la 20-40 de la 50-70. Tratamentul nu prezintă toxicitate sau risc de acumulare.

Teiul și florile de tei în uzul extern

Pentru tratarea stomatitelor, amigdalelor, faringitelor, se pregătește o infuzie din 4 linguri de flori de tei peste care se toarnă 200 ml apă clocotită. Se lasă acoperită 15-20 de minute, după care se strecoară și se adaugă 1 linguriță bicarbonat de sodiu. Se fac una sau mai multe gargare pe zi.

Pentru tratarea laringitelor și faringitelor, se face o infuzie din 5-10 g flori de tei peste care se toarnă 200 ml apă în clocot. Se fac inhalații. Se încălzește până la clocot și se continuă inhalația după necesitate.

Pentru calmarea copiilor nervoși și cu insomnii, se prepară o infuzie din 500g – 1 kg flori de tei peste care se toarnă 3 l de apă clocotită. Se lasă acoperit ceaiul de tei 20-30 de minute. Se strecoară și se toarnă în apa de baie care nu trebuie să depășească 37 grade C. Se stă în baie 15-20 de minute.

Florile de tei în cosmetică

Pentru combaterea ridurilor și cearcănelor, se prepară o înfuzie din 4 linguri flori de tei și 200 ml apă clocotită (sau cantitățile la dublu). Se expune fața vaporilor de ceai degajați și apoi se aplică comprese cu infuzia călduță.

Pentru stimularea creșterii părului, se folosește tinctură preparată din 10 g flori de tei peste care se toarnă 100 ml alcool de 70 grade. Se lasă la macerat 10 zile. Sticla se agită zilnic. Cand este gata, se strecoară în sticluțe închise la culoare. Se aplică la rădăcina părului cu vată sau dischete îmbibate în tinctura de tei.

Teiul – Contraindicații și posibile efecte adverse

Agenția Europeană a Medicamentelor a concluzionat în urma cercetărilor că este o idee foarte bună să limităm aportul la cel mult 3 căni pe zi, după cum este necesar, însă nu mai mult.

Deși este în general considerat sigur, evită ceaiul de tei dacă ești alergic la tei sau la polenul acestuia.

Utilizarea pe termen lung a ceaiului de tei a fost asociată cu de bolile de inimă. Ceaiul de tei și alte produse derivate din acesta nu ar trebui să fie folosite în exces de cei cu antecedente de afecțiuni cardiace.

În cazuri rare, utilizarea frecventă, pe termen lung, a fost legată de boli de inimă și leziuni. Din acest motiv, cel mai bine este să-l bei cu moderație. Cei cu boli de inimă ar trebui să discute cu medicul înainte de a consuma în mod regulat acest ceai.

Teiul poate interacționa cu anumite medicamente. Persoanele care iau medicamente care conțin litiu nu ar trebui să bea ceai de tei, deoarece băutura poate schimba modul în care organismul tău excretă acest element. Acest lucru poate afecta doza și poate avea reacții adverse grave .

Deoarece ceaiul de tei este diuretic și ajută la eliminarea lichidelor, evită să-l iei împreună cu alte diuretice pentru a preveni deshidratarea.

Teiul protejează casa de spiritele nepoftite

Crengile de tei sunt foarte apreciate în ultima duminică din postul Paștelui, deoarece ele au ajutat-o pe Fecioara Maria să treacă un râu pe când se îndrepta spre poarta lui Pilat.

Crengile de tei împodobesc icoanele în biserică. Flăcăii aduc crengi de tei din pădure, săracii le adună și le vând, pentru ca oamenii să-și împodobească cu ele casa și curtea.

Ele feresc oamenii de spiritele rele, și cu ajutorul lor, poate fi abătută grindina de la holdele satului. Același lucru se face în anumite localități la Rusalii; o bucată de lemn de tei, care este legănată cu dragoste de către o femeie care își dorește să aibă copii, se va preface în bebeluș.

Utilizări magice: scoarţa de tei se foloseşte pentru protecţie, frunzele şi florile pentru nemurire. Crenguţe de tei se pun la uşă sau la poartă (infipte într-o bucată de pământ) pentru protecţie, sau se cresc în grădină din acelaşi motiv.

Teiul este folosit pentru vopsitul fibrelor

Florile de tei au proprietăți tinctoriale. Se culeg atunci când sunt bine înflorite și se usucă la umbră. Sunt folosite pentru vopsirea fibrelor textile naturale în galben.

FLorile de tei se fierb în apă când se obține o soluție colorată galben, se intensitate maximă. Se strecoară. Se introduce materialul în soluțai caldă. Se dă în clocot puțin, apoi se lasă la cald până la obținerea nuanței preferate. Se scoate si se usucă la umbră.

Bibliografie:

  • Universul plantelor – prof. Dr. Constantin Pârvu;
  • Agneta Bâtca, Margareta Tomescu – Vopsitul tradițional și modern în gospodărie.

Etichete: #Flori, #Medicamente, #Menstruație, #Miere de albine, #Tratamente naturiste

Despre autor

4 comentarii la „Teiul și florile de tei – Proprietăți, beneficii, contraindicații”

  1. Sincer asta cred ca e un mit,am incercat si eu dar nu prea are efect. Ma trezesc in fiecare dimineatza la aceeasi ora indiferent la cat ma culc , e frustrant cand se intampla asta si in weekend !

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *