Costumul francez masculin si feminin şi evoluţia sa

Timp de citire estimat: 2 minute


costumul francez - rochie watteau

În prima jumătate a secolului al XVIII-lea evoluţia costumului francez este marcată de ascensiunea socială a burgheziei ce cunoaşte apogeul în timpul lui Ludovic al XV-lea (1715-1774). Ţesăturilor scumpe li se adaugă gustul cultivat şi rafinamentul aristocraţiei la putere. Ţesăturile folosite pentru costumul francez traditional sunt mai fine, cu motive florale voluminoase, cu desene în linii sinuoase.

Costumul francez – evolutie

Costumul francez bărbătesc devine ceva mai simplu, elegant, mai feminizat. Jacheta este bine pensată în talie, foarte evazată, închisă cu nasturi numai în talie. Sub jachetă se purta o vestă strânsă pe corp, ambele fiind decorate cu broderie. Pantalonii erau scurţi până la genunchi şi strâmţi. Se practica machiajul şi la bărbaţi, pentru a masca ridurile şi se purtau panglici la gât tot în acelaşi scop.

În această perioadă începe să se poarte pardesiul, de forma redingotei, inspirat din cel englezesc şi pălăria tricorn.

rochie Watteau

Costumul francez – Femeile au costumul tot încorsetat, foarte strâns în talie, însă fusta este foarte amplă, susţinută de paneuri (ochelete din lemn, balene şi mai târziu din sârmă), de obicei purtându-se două fuste suprapuse. În interior se purtau veşminte mai comode, fără corset, rochii lungi în formă de clopot, cu cute la spate ce porneau de la gât “rochia Watteau”. Veşmântul se supunea stilului “rococo”! “

Coafura devine foarte decorată cu panglici, cu flori şi bijuterii, iar pentru faţă se utilizează machiajul, şi aluniţele (muştele) din mătase neagră, ce se lipeau pe obraz. Forma coafurilor atinge culmea fanteziei lăsând impresia oamenilor că pe lume nu mai sunt alte probleme de făcut decât sofisticarea coafurii.

Capul femeii devine suportul unor adevărate edificii (corăbii, coşuri), părul fiind înfoiat, “zidit şi lipit”, împodobit cu panglici şi flori susţinute de sârme. A trebuit inventat un instrument pentru scărpinat, denumit grattoir, o mică ghiară cu mâner lung din aur sau din fildeş. Caricaturiştii vremii au avut, astfel, posibilitatea să se afirme.

Încălţămintea era din stofă sau mătase decorată cu pietre preţioase. Pantofii erau decoltaţi şi cu toc înalt.

Partea 1Partea 2Partea 3Partea 4


Acest articol a fost actualizat recent pe

de către

cu tematica

Despre autor

Avatar Jorjette C

Păreri și impresii:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *