Pana in jurul varstei de 12-13 ani, copilul nu este pregatit sufleteste sa imbine sentimentele de dragoste cu ratiunea. Aici trebuie sa intervina responsabilitatea parintilor pentru a-l ajuta sa treaca de criza afectiva. Daca ne cunoastem copilul foarte bine atunci ne putem da seama ce-i cu el prin schimbarea atitudinii si a felului de a se comporta. La copilul indragostit apare o tendinta de izolare, sta mai mult in camera lui fara sa faca nimic. Comunicarea cu cei din jur devine mai activa, mai deschisa, dar in anumite momente copilul poate sa refuze total sa dialogheze.
In cazul fetitelor se remarca o apropiere mai mare fata de tata, acum doreste sa fie mai apreciata, mangaiata de tata. In cazul baietilor apare o tendinta de apropiere fata de ambii parinti. Fetele pun, de obicei, mai multe intrebari legate de relatia lor cu colegele, iar baietii pun intrebari extrem de diverse.
Cei care pun intrebari despre fete sau sex, nu sunt cuprinsi de o dragoste reala, ei sunt doar in “cautare”. Un copil indragostit, indiferent daca-i fata sau baiat, are reactii emotionale mult mai active si mult mai ample. Ei se bucura mult mai intens de oricare atentie, compliment, joc. Somnul copilului indragostit este foarte agitat si usor de depistat dupa ravaseala asternutului la trezire.
Ce poti face pentru copilul indragostit?
Copilul indragostit va cauta sa se impuna in fata parintilor. Preocuparea pentru toaleta, ingrijire, in special a parului este un semn clar ca este indragostit, acum el va sta mai multe minute in fata oglinzii pentru a se aranja si a arata cat mai bine. La pubertate copiii sunt putin mai agresivi, fara motive intemeiate, apoi urmeaza 2-3 zile de stari depresive, tristete, lipsa poftei de mancare. Incep insomniile, ochi injectati la trezire datorita cosmarurilor legate de “amor” traite in somn, chiar daca nu au fost retinute.
Copiii peste 15 ani au o cu totul alta comportare, ei tind sa se izoleze se inchid in camera lor si nu mai vor sa vorbeasca cu nimeni, refuza total dialogul in special cu parintii, incearca sa-si impuna personalitatea si propriile idei, apeland la manifestari de orgoliu, de tip monolog isteric, dictatorial, agresiv.
Parintii trebuie sa actioneze cu multa rabdare si intelegere, este bine ca mama sa inteleaga ce simte copilul, ce traieste el, atunci cand s-a indragostit. Copilului trebuie sa i se clarifice, cat se poate de corect, diferentele de esenta, intre atractia sufleteasca (dragoste), prietenie si erotism. Este foarte important ca un copil sa invete ce inseamna prietenia, in comparatie cu dragostea si erotismul.
Parintii trebuie sa vorbeasca mai mult despre pericolele dragostei oarbe. Discutiile parintilor in orice probleme, dar mai ales legate de dragoste trebuie sa fie foarte sincere. De asemenea trebuie subliniata granita dintre iubire si dorinta. Trebuie sa le acordam incredere si sa-i lasam pe ei sa decida ce vor face.
Lasă un răspuns