Unii ar căuta ajutor în descoperirea unei căi de a da putere gândurilor, de a folosi puterea gândurilor, alţii caută să scape de gânduri, desigur nici nu se pune vorba de a le folosi puterea.
Cert este că există oameni care suferă din cauza gândurilor. De exemplu există meditaţii, tehnici, exerciţii, care, practicându-le, exersând, ajungi să îţi eliberezi mintea de gânduri. Totuşi, oprind gândurile, nu faci asta decât pentru o perioadă, căci ele continuă să vină.
Gândurile îţi creează probleme?
Poate tu crezi că au putere gândurile, sau poate crezi că există gânduri cu putere. Dacă ar fi aşa cu siguranţă ar exista oameni care ar folosi anumite gânduri pentru a face ceva anume în viaţa lor. Dar totuşi, gândurile nu au o putere a lor. Tu eşti cel care dă putere gândurilor.
Ar spune cineva “Vreau să scap de gânduri” sau “Vreau să pot opri gândurile”, echivalent cu dorinţa de a nu mai gândi, de a avea un moment de linişte în minte, de a savura pacea interioară de care vorbesc mulţi în zilele noastre. Ei bine, poţi încerca să le opreşti, poţi apela la toate tehnicile ce le descoperi, dar, ce te faci dacă ele nu se opresc? Continui cu speranţa că vor înceta exersând între timp diferite tehnici? Sau, le accepţi existenţa, le laşi să apară şi acţionezi în alt mod?
Un gând nu are putere, am spus asta, el ca să existe, are nevoie de o putere din tine. Gândul pentru a avea putere, desigur, asupra ta în primul rând, are nevoie de la tine de o putere. Există trei puteri pe care tu le oferi gândurilor, parcurgându-le în ordine, la final gândul ajunge să fie o parte din tine, iar tu te identifici cu el, adică intri în jocul gândurilor iar acel gând poţi spune că devine al tău, este gândul tău.
Cele trei puteri sunt:
- puterea de a crede;
- puterea de a identifica;
- puterea atenţiei.
Gândul apare, el vine fără să îl chemi tu. Dacă tu crezi în el, atunci puterea credinţei tale i-o oferi şi mai departe ajungi să identifici. Puterea de a identifica ce este gândul tău, ce spune gândul tău, despre ce îţi vorbeşte gândul tău, te face să îi oferi gândului o altă putere de a ta, puterea atenţiei. În momentul în care i-ai oferit atenţie, gândul devine activ, gândul are putere, îl simţi, îţi va place sau te va deranja, vei dori să îl schimbi, să îl opreşti, sau vei dori să îl păstrezi să te gândeşti mereu la el.
Ar fi asta cheia către liniştea şi pacea interioară?
Lasă un răspuns