Totul despre citirea in cristale

Citirea in cristale este o forma de divinatie. În jurul cristalelor s-a ţesut de-a lungul veacurilor o întreagă filozofie ocultă; iar în ultimele decenii au apărut autori care justifică, prin unele experimente, preocuparea unor initiaţi de a vizualiza în cristale şi prin cristale trecutul, prezentul şi mai ales viitorul.

În civilizaţiile precolumbiene cristalul avea o funcţie prioritară, fiind mijlocul prin care preoţii iniţiaţi comunicau cu lumile nevăzute, obţinând informaţii despre destinul lumii terestre şi chiar al mărimilor istorice.

Într-un celebru craniu de cristal, iniţiatul reuşea să cuprindă necuprinsul, vizualizându-l în imagini simbolice sau precise.

De la utilizările abstracte, s-a trecut, în deceniile din urmă, la folosirea cristalului de cuart, spre exemplu, în tratarea a numeroase boli sau în revigorarea funcţiilor vitale ale organismului uman. De regulă, iniţiatul spune, pătrunzând cu capacităţile sale extrasenzoriale în cristal, că vede imagini panoramice, pe care le descrie cu lux de amănunte. Cristalele se folosesc în câteva situaţii bine precizate: în somn, moment în care cristalele activează subconştientul; în starea de hipnoză sau în transă…

Putem desprinde din literatura domeniului câteva exemple de vizualizare prin cristal…

Evenimente în curs de apariţie

Juristul şi psihanalistul francez, Maxwell, relatează despre viziunile în cristal ale unui cunoscut, următoarele: O persoană cu capacităţi extrasenzoriale a efectuat teste asistate comunicând în urma vizualizărilor imaginilor în cristal, că vede un pavilion cu trei benzi orizontale, în culorile negru, alb şi roşu, iar într-un loc stătea scris cuvântul Leutschland.

Pavilionul naviga pur şi simplu în largul mării şi era acoperit de fum. În aceeaşi imagine extrasenzorialul a văzut – şi imediat a comunicat – marinari, pasageri, o întreagă lume, mulţi bărbăţi în uniformă, toţi dând buzna, îngroziţi, la bordul imaginar al imaginarei nave-pavilion…

Toate amănuntele au fost notate exact, de martori.

O săptămână mai târziu, presa vremii informa că vaporul Deutschland suferise o avarie gravă prin explozia cazanului şi se aflase în pragul catastrofei, mii de oameni fiind pe punctul de a fi înghiţiţi de valuri. Singura eroare (probabil nu de comunicare, ci de receptare) fusese aceea referitoare la denumirea exactă a navei – Leutschland în loc de Deutschland!

Citirea în cristal a fost unul din procedeele misterioase cu care se îndeletniceau în trecutul îndepărtat magii. În secolul trecut, însă, odată cu fundamentarea pe principii mai solide a ştiinţelor spirituale, o statistică aducea la cunoştinţa publicului că din 20 de persoane testate, doar una avea capacitatea de a citi în cristal. Acest procent a rămas valabil până azi. O cercetătoare în domeniu, spunea: „Imaginea apare din punctele lucitoare ale cristalului şi odată produsă, are o realitate pe care nici o imaginaţie nu o poate da. Uneori se produc mişcări, se succed scene însolite, apar figuri în mişcare şi coduri numerice…”

Cel mai des sunt citate, pentru trecut, imaginile premonitorii şi mai cu seamă acelea care „reproduc” anterior apariţiei, mari conflicte, războaie, nenorociri, catastrofe…

Tipuri de vizualizare – citirea in cristale

Dezvoltarea unei adevărate ştiinţe oculte legate de citirea in cristale sau de obiecte sau materii pretabile vizualizării, a condus în timp la formularea unor discipline distincte, care se ocupă cu decodarea imaginilor ce apar la extrasenzoriali în anumite condiţii, privind sursele de transmitere. Astfel a apărut mai întâi criptomnesia, care denumeşte viziunile care reproduc amănunte şi situaţii văzute sau simţite de experimentator într-un moment când nu le-a luat în seamă – ceea ce înseamnă un fel de restituire a unor imagini şi situaţii pe lângă care s-a trecut în mod superficial.

O altă practică, echivalentă cu aceea legată de cristal, este aşa-numita hidromantie – ghicirea şi vizualizarea în apa unei fântâni limpezi şi accesibile ochiului; în ordine, urmează decanomantia, care se ocupă cu vizualizarea în vase pline cu ulei vegetal, sau cataperomantia, aceasta apelând la vizualizări prin folosirea oglinzilor. O altă practică era în trecut privirea pe suprafaţa unghiei unse cu untdelemn, loc în care se desfăşurau imagini şi viziuni, procedeul numindu-se onicomantie – între timp dispărut, mai cu seamă odată cu acumularea de cunoştinţe din domeniul cristalogiei utilizate în scopuri vizionare…

Timpul de pregătire în faţa unui cristal este de aproximativ zece minute, după care privitorul trebuie să primească imagini sau informaţii. Dacă în repetate rânduri acestea nu s-au arătat, citirea in cristale trebuie abandonată o vreme – se spune că practicianul nu este luat în seamă de spirite şi nu va primi nici o informaţie…

Nu discutăm veridicitatea acestor practici, ci le pomenim doar pentru cunoaştere. Cercetările moderne au părăsit disciplinele citate mai sus şi se pare că se obţin informaţii curate prin cristale, dar şi vindecări de boli. Oricum, cristalul rămâne un mister. Misterul care, după cum ne spun autorii vechi, a dus la prăbuşirea Atlantidei din cauza folosirii cristalelor în scopuri întunecate…