Numeroase sunt trucurile care te fac să crezi în paranormalitatea unui fenomen. Astfel, într-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se descoperă un truc magic al unui pseudomedium, Doctorul Henry Slade (1840-1905), care nu avea pereche în citirea plicurilor închise. O dată descoperit, acest truc magic a devenit un bun al iluzionismului. Iată în ce constă el.
Manipulatorul nu este niciodată singur cu consultanţii săi, îi trebuie, într-adevăr, cel puţin zece persoane pentru ca acest truc magic cu citirea plicurilor închise să-i reuşească.
Pregătiri pentru trucul magic – citirea plicurilor închise
1. Asistenţa trebuie să stea în faţa cititorului de plicuri închise, nu lângă el şi în nici un caz în spate…
2. Se cere fiecăreia dintre persoanele prezente să scrie o frază preferată pe o bucată de hârtie. Acest răvaş, care, ca formă şi culoare, nu trebuie să se deosebească de celelalte în cursul aceluiași truc magic, poate fi îndoit în patru, capsat sau introdus într-un plic închis – faptul nu are importanţă; principalul este ca toată lumea să fie de acord asupra acestui moment. (De altfel, asistenţa se supune cu uşurinţă la uniformitate, gândind că astfel frauda este imposibilă, dar lucrurile stau tocmai invers.)
3. Operatorul sau oricare altă persoană adună biletele într-un obiect oarecare, vas sau pălărie. La biletele adunate, cititorul de plicuri închise adaugă pe furiş unul al său, pe care îl face uşor de recunoscut numai de el datorită vreunui semn discret, astfel încât să-l scoată în ultima clipă, fiindcă, altfel, citirea plicurilor închise s-ar întrerupe la un moment sau altul al acestui truc magic.
4. Aici se impune un minimum de regie: ca un bun medium (verosimilitatea obligă), cel care face citirea plicurilor inchise trebuie să simuleze concentrarea sau transa, ezitarea şi să creeze o atmosferă “metapsihică” tocmai pentru a face ca acest truc magic să aibă iz paranormal. După ce a tras la întâmplare primul bilet, îl strânge în mână sau îl pune cu un aer inspirat pe frunte şi apoi rosteşte fraza pe care a scris-o el însuşi. Apoi, sub pretextul că verifică exactitatea clarviziunii sale, el deschide primul bilet, ia cunoştinţă în această clipă de o frază realmente scrisă de un spectator, pe care o va atribui celui de al doilea bilet, şi aşa mai departe…
5. Fireşte, pentru a nu se expune la erori evidente şi pentru a dejuca posibilele controale ulterioare, “ghicitorul” nu mai pune biletele de acolo de unde le-a tras, ci le aruncă neglijent, grămadă, pe masa în faţa căreia stă. În rezumat, acest truct magic de citirea plicurilor închise ,tehnica Doctorului Henry Slade, redusă la principiul ei, mizează pe decalajul biletelor.
Dar acesta nu este decât un truc magic pentru citirea plicurilor inchise, între atâtea altele, reluate de iluzioniştii profesionişti.
Lasă un răspuns