Virtuțile medicinale ale anasonului au fost cunoscute din vechi timpuri. Pitagora pretindea că un consum de ceai de anason crește forța omului, lecuiește insomnia, stimulează pofta de mâncare, face bărbații mai fertili, și nu în ultimul rând, facilitează digestia.
CUPRINSUL ARTICOLULUI
Scurtă istorie a utilizării semințelor de anason
Romanii utilizau și ei ceaiul de anason. Pliniu scria despre seminte de anason că fac respirația mai plăcută și cresc apetitul. Infuzia din seminte de anason mirosită sau înghițită oprește sughițul. Frunzele infuzate fac să treacă indigestia. Infuzia din seminte de anason este bună contra oboselii. Anasonul este diuretic, calmează setea și este considerat un bun afrodiziac.
Medicii din Școala din Salerna (facultate celebră din secolul IX până în secolul XIV, în Europa de Vest) includeau anasonul în rețetele lor.
Ambroise Pare (sec XV) scria că în timpul campaniei din Italia, trupele lui Francois I, atinse de epidemii, au fost îngrijite cu un macerat în alcool din seminte de anason, scorțișoară și roiniță.
Proprietarii de vase puneau seminte de anason și roiniță în romul din Antile ca să-i îndulcească asprimea și gustul și să calmeze stomacurile marinarilor, de conservele sărate consumate în peregrinările lor zile întregi pe mare.
În zilele noastre farmacia face adesea apel la anason care intră în compoziția unor laxative, în tincturi de anason, în elixiruri paregorice, în licori amoniacale cu anason, în picături contra rinitei, ca și în compozitia unor paste de dinți și alte medicamente.
Principiile active ale semintelor de anason sunt uleiul volatil (anetol), terpene și metilcavicol.
Un ceai din seminte de anason are următoarele proprietăți farmaceutice:
- antispasmodic
- stomahic, eupeptic (tonifică stomacul și facilitează digestia)
- stimulent general
- estrogenic (discret)
- diuretic
- afrodiziac
- galactogog (crește secreția de lapte la femei).
Ceai din seminte de anason – beneficii și întrebuințări
Uleiul volatil de anason se elimină din organism pe trei căi și anume: prin aparatul respirator, prin căile urinare și prin tubul digestiv. În consecință prezintă 3 proprietăți terapeutice principale:
- Expectorant: acționează asupra epiteliului ce căptușește traheea și arborele bronhic stimulând mișcările cililor (efect secretomotric) la care se asociază și un efect antibacterian.
- Spasmolitic și dezinfectant al căilor urinare, cu bune rezultate în cazul pietrelor la rinichi.
- Antispasmodic: se folosește în combinație cu alte produse laxative în constipație spastică, în prevenirea colicilor pe care le-ar putea provoca coaja de crusin. Mamele îl folosesc cu succes în colici la copii mici (crampe).
Alte întrebuințări pentru ceai de anason:
- dispepsii nervoase cu meteorism (gaze),
- menstre dureroase (spasme ale uterului în lactație),
- dismenoree spastica,
- trahicardie fără cauză organică, legată de o stare nervoasă,
- oligurie (adjuvant în inflamatii sau infecții ale căilor urinare).
Infuzia din seminte de anason
Pentru sugari: se prepara un ceai din 5-6 seminte de anason la o căniță de apă.
Pentru adulți: o linguriță de simințe de anason la 300ml apă clocotită, după 20 de minute se strecoară și se bea fracționat în 3 reprize înaintea meselor principale. Nu se utilizează în perioade mai mari de timp, deoarece anetolul este toxic având ca efecte convulsii puternice.
Pentru eliminarea viermilor intestinali: infuzie de 10g seminte de anason la 100ml apă clocotită.
Lasă un răspuns