Cum comunicăm

Când ne confruntăm cu o situaţie problematică, auzim de cele mai multe ori:”Comunicarea este soluţia!“Comunicarea pare a fi soluţia care rezolvă cele mai multe din problemele noastre de interrelaţionare.Utilizarea eficientă a comunicării ne permite să-i înţelegem mai bine pe ceilalţi, să ne facem noi înşine înţeleşi, să descoperim căi de mediere şi de rezolvare a conflictelor.

La prima vedere pare foarte simplu.Ştim să vorbim încă din  copilărie, am exersat de multe ori şi arta ascultării, deci avem instrumentele necesare comunicării.Şi totuşi, de câte ori nu auzim:

“Nu asta am vrut să spun!,Nu mă înţelegi!,Nu ai auzit ce-am spus?”

Deşi ne străduim, nu întotdeauna reuşim.Oare ce ne lipseşte sau unde greşim?

Plecând de la etimologia cuvântului comunicare ce provine din latinescul communis şi care înseamnă a pune în comun, a intra în legătură, a face cunoscut, descoperim că esenţială în comunicare este legătura informaţională ce se stabileşte între cei doi actori ai comunicării-emiţătorul şi receptorul.Atunci când comunicăm facem schimb de mejase.Mesajul conţine informaţia într-o formă codificată.Cuvintele pe care le folosim  în forma lor orală sau scrisă, limbajul corporal cu gesturile, posturile, mimica feţei-sunt nişte coduri sau simboluri abstracte.Acestea capătă semnificaţie în mintea noastră doar în procesul socializării şi educaţiei.Cu alte cuvinte, prin experienţele acumulate şi prin educaţia primită ajungem să atribuim un anumit înţeles acestor coduri, să decodificăm mesajul.

Aici apare una dintre problemele cele mai des întâlnite: semnificaţia diferită atribuită aceluiaş mesaj, datorită experienţei de viaţă diferite.Dacă întrebaţi pe cei din jurul vostru ce înţeleg prin cuvintele frumos, pericol, fericire, veţi vedea cât de diferită poate fi semnificaţia aceluiaşi cuvânt.Dacă vrem să înţelegem pe cineva, trebuie să identificăm cât mai precis interpretările pe care acesta le dă mesajului.

Comunicarea verbală eficientă implică adecvarea scopului urmărit(de informare, convingere, apropiere) şi a contextului(oficial, neoficial), utilizarea empatiei pentru a obţine o perspectivă mai amplă (ne gândim şi la ce-l interesează pe interlocutor)., punerea în practică a tehnicilor de ascultare activă.

Comunicarea însă nu se rezumă doar la utilizarea abilă a cuvintelor.Conform unor studii realizate de Albert Mehrabian, într-o conversaţie directă, din totalul masajelor transmise, 7% sunt verbale (cuvinte), 38% paraverbale (tonalitatea, inflexiunea vocii), 55% nonverbale(mimică, gesturi, posturi ale corpului).Există şi un principiu  al NLP-ului(programare neuro-lingvistică) şi anume: “NU PUTEM SĂ NU COMUNICĂM!”Dacă e să luăm în calcul doar comunicarea verbală, atunci avem tendinţa de a contrazice aceste principiu.Verbal reuşim de multe ori să  spunem “nimic”, dar expresia feţei, gesturile, posturile au exprimat, în locul cuvintelor, starea noastră sufletească, intenţiile.Aşadar, comunicăm întotdeauna, măcar nonverbal, chiar şi atunci când nu avem intenţia de a comunica.

Importanţa deosebită a indicilor nonverbali este evitentă şi în structurarea unei prime impresii asupra unei persoane. Impresia se formează în proporţie de 90% pe baza informaţiilor nonverbale, în primele 10 secunde ale unei întrevederi, impresie care va influenţa percepţia ulterioară a persoanei.

Vestimentaţia pe care o alege pe cm, distanţa şi poziţia are o adoptăm faţă de interlucutori fac şi ele parte din categoria mesajelor nonverbale care sunt interpretate.Prin vestimentaţie oferim indicii referitoare la statutul nostru social, valorile împărtăşite, măsura în care dorim sau nu să atragem atenţia, veniturile de care dispunem.

Ne plasăm la distanţe diferite faţă de interlocutorii noştrii în funcţie de cunoaşterea acestora, de gradul de apropiere existent, de contextul situaţiei de comunicare.

Poziţia aleasă în conversaţie poate influenţa şi ea cursul acesteia.S-a constatat că fmeile preferă să se situeze în faţa interlocutorului, pe când bărbaţii preferă un unghi drept cu acesta, lucru ce explică într-o anumită măsuă de ce femeile descifrează mai repede mesajele nonverbale.

Dacă ne propunem să comunicăm mai bine, nu trebuie să plecăm de la ideea unei reţete de succes simplă, aplicabilă în orice context.Îmbogăţirea vocabularului, îmbinarea întrebărilor cu ascultarea(activă sau empatică ), observarea atentă şi descifrarea limbajuli nonveral/paraverbal, realizate în contexte sociale  şi cu persoane diferite ne vor structura abilităţile necesare unei buna comunicări.

Comunicarea este o artă!