De la Frazer la Levi-Strauss, trecând prin Ernesto de Martino, numeroşi au fost antropologii şi etnografii care au încercat să delimiteze gândirea magică, şi nu vom mai reveni asupra teoriilor lor. Comentariul prezent va fi mai modest.

Fără a nega că, chiar în societăţile noastre industriale şi postindustriale, gândirea „magică” şi gândirea „modernă” se întrepătrund intim (o dovedeşte din plin succesul astrologiei şi prezicerii în general în toate păturile populaţiei), poate să fie interesant să le confruntam pe una cu cealaltă pentru a revela specificitatea fiecăreia. (Pentru mai multă comoditate în expunere vom desemna prin A gândirea numită „magică” şi prin B gândirea numită „modernă”.)

1. Manipularea semnelor şi a simbolurilor: A face să apară înrudirile, identităţile, echivalenţele, analogiile, adesea pe plan cosmic, B este ataşată disparităţilor, controlului logicului asupra analogicului, în A, îndreptată spre simbolic şi spre mitic, reperăm o puternică dominare a conjuncţiei, în timp ce în B, care se afirmă prin aspectele sale pragmatice şi raţionale, prevalează disjuncţia.

2. Problema limbajului: în vreme ce în A, lucrul este prezent în nume şi numele în lucru, B postulează convenţionalismul şi instrumentalitatea (cu excepţia poeziei, unde cuvântul este incantaţie). În B asistăm la un puternic control logico-empiric asupra discursului, iar în A la o „comprehensiune” subiectivă, cu proiecţia şi identificarea individului în obiect.

3. Domeniul reprezentării: A postulează o realitate a imaginii, B o imagine a realităţii. Pentru A, amintirea este o realitate care se impune sub forma unei fantome sau a unei realităţi reînviate; 33 face din amintire rechemarea unui trecut devenit ireal. A propune o fuziune a imaginarului şi realului; B, o clară distincţie. A identifică imaginea cu lucrurile;  B dezinvesteşte imaginile.

4. Lumea lucrurilor: lucrurile fiind înzestrate cu o mare fluiditate, A face posibile metamorfozele lor, spre deosebire de B, care le izolează şi le tratează ca pe nişte obiecte bine individualizate şi exterioare.

În concluzie, gândirea magică s-ar manifesta prin „pan-subiectivismul” ei, în timp ce gândirea raţională şi ştiinţifică este net „pan-obiectivistă”.

 

Share the Love!

7 comentarii la „Gândirea magică şi gândirea modernă”

  1. dominic

    pentru profani (ca mine) ar trebui si un mic dictionar al termenilor utilizati :(

    1. @dominic, aici e puțin mai multă filosofie decât un tratat despre magie. Filosofia se discută, se contrazice ori se completează, nu poți afirma că o poți înțelege.

      Limbajul e doar o formă de a spune, printre rânduri se ascund adevăratele înțelesuri … te sperii de termeni?

      1. dominic

        Nu ma sperii de termeni. De ce as face-o? Ma gandesc totusi ca ai putea spune lucrurile intr-o maniera mai accesibila, adresata publicului vostru tinta, care nu cred ca este format exclusiv din filosofi, psihologi si sociologi. Evident, asta este o parere personala, pe care o poti ignora.

      2. Ar fi foarte dificil să satisfacem publicul nostru pentru că nu prea avem o țintă fixă în ceea ce-l privește. SUnt conștient că vocabularul uzual la unii nu este la fel cu al altora.Din experientă am observat că primim 3 feluri de reacții: de la cei ca tine – vizitatori fideli, vizitatori care lasă un singur comentariu și nu mai auzi de ei câțiva ani și cei care închid pagina uneori chiar și înainte să se încarce 100%.Cred că cei ca tine ar fi publicul țintă, dar sunteți ca turiștii în sezonul estival, când e gata sezonul, e pustiu în urma voastră. :)

      3. dominic

        Promit sa vin la voi pe blog si in extra-sezon :)

  2. Eu_Pseudonim

    Magia din minte
    Aprinde cuvinte,
    Chibrituri aprinse
    La suflete stinse.

Spune care este gândul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *