Mica turturica (Streptopelia turtur) este putin mai mare decat o mierla. Turturica sau turtureaua este cunoscuta sub aceasta denumire datorita cantecului ei – turr, turr.
Turturica adult se hraneste in principal cu cereale si seminte de flori salbatice, ocazional cu insecte. In primele 5 zile de viata, puii sunt hraniti cu asa zisa cultura de lapte, care este regurgitata de parinti. Dupa aceste zile, puii mananca seminte mici si insecte.
Turturelele sunt pasari calatoare. Turturica se intoarce din locul de iernare pe la sfarsitul lui aprilie. Cuiburile sunt facute in gardurile vii sau in tufisuri. Ambii parinti participa la procesul de incubare si de hranire al puilor.
In general are un zbor rapid, direct, cu niste miscari destul de sacadate.
Poate fi recunoscuta dupa cantecul sau foarte linistitor care este auzit destul de des pe tot parcursul verii, in Europa si in Africa. Se pare insa ca turturelele care sunt un simbol a dragostei si a prieteniei devin din ce in ce mai rare.
Turturica – mituri si legende
Este o pasăre plăcută de Dumnezeu. E considerată a fi găina Domnului. Maica Domnului a luat cu sine două turturele când, după 40 de zile de la nașterea lui Iisus s-a dus la biserică.
Rămasă văduvă, turturica nu mai vru să se mărite, dimpotrivă, de atunci își caută moartea,nu mai stă pe ramuri verzi și nu mai bea apă decât din bălțile tulburi.
În spațiul romanic e cunoscut motivul ”amărâtă turturea”, care a dat naștere unui cântec epic.
Turturica își schimbă cuibul bun cu cel rău al gaiței. Odată s-a înțeles cu prietena ei gaița să se trezească amândouă în zori pentru a învăța cât mai multe ”limbi” ale păsărilor. Foarte zeloasă, nu s-a culcat deloc, a ațipit însă în zori, iar când s-a trezit, n-a mai putut auzi decât strigătele unei bătrâne care mâna vaca în ciurdă.
Lasă un răspuns