George Poinar, biolog la celebra universitate din Berkley, Statele Unite, poate fi, pe drept cuvant, considerat un alchimist. El este unul dintre cercetatorii ale carui lucrari l-au inspirat pe Michel Crichton cand a scris bine cunoscuta Jurassic Park si nu si-a parasit nici acum marea sa pasiune. Cea mai recenta reusita a lui a fost extragerea unui fragment de ADN dintr-un gandac in varsta de… 125 de milioane de ani! Sigur, nu este vorba de un dinozaur, dar rezultatul este surprinzator, mai ales avand in vedere ca insecta era perfect conservata intr-o gema de chihlimbar provenind din Liban.
“Am recuperat o secventa de 400 de baze (cele patru substante chimice din care este constituita dubla elice a ADN-ului: adenina, timina, citozina si guanina)” – a declarat Poinar revistei italiene “Focus” care publica aceasta stire acum cativa ani. Pare foarte putin, daca ne gandim ca la un animal codul genetic cuprinde miliarde de astfel de baze.
“Nu este insa departe ziua – continua el – cand, chiar daca nu vom reusi sa reconstituim in intregime un animal preistoric (un vis nerealist), vom putea implanta unele din caracteristicile sale intr-un animal modern.” Drept exemplu, Poinar mentioneaza ipoteza ca s-ar gasi in aceleasi conditii un fragment din pielea unui stramos al tigrului, Smilodonul, o specie disparuta, avand dinti in forma de sabie. Implantind ADN-ul gasit intr-un tigru modern, i-ar creste si acestuia dintii aidoma stramosului lui!
De unde insa calitatile surprinzatoare de conservant ale chihlimbarului? Simplu: acesta, ca si celelalte rasini vegetale, se intareste in jurul corpului “capturat”, formand astfel un adevarat clopot de sticla care permite apei sa se evapore, dar opreste total patrunderea aerului. Un antibacterian eficient, reusind sa pastreze in conditii perfecte microorganismele care ajung din intimplare intr-o asemenea situatie.
Si, daca ne gandim mai bine, acest lucru nu ni se va mai parea atat de curios, daca ne vom aminti ca aceasta era si substanta folosita de preotii egipteni la sigilarea sarcofagelor faraonilor, iar chihlimbarul a fost una din primele “bijuterii” purtate de oameni.
Asa ca, avand in vedere ca cele mai mari cantitati de chihlimbar, datand de pe vremea dinozaurilor, se gasesc nu intr-un loc din lume, ci in trei, Liban, Canada si Statele Unite, nu ne ramane decat sa mai asteptam putin pana ni se vor pune la dispozitie rezultate si mai impresionante.
Sa fi fost doar un simplu element de Sci-Fi parcul jurassic imaginat de Crichton si de Steven Spielberg?
Lasă un răspuns