Perioada lui 1600 a fost timpul în care sa clarificat sistemul Vanatorii de vrajitoare. Cei precum Henri Boguet, Jean Bodin sau Pierre de Lancre au contribuit la criteriile determinatoare ale acelui sistem. Practic ei au fost cei care au inventat această preocupare a oamenilor de atunci.
Vanatorii de vrajitoare au fost cruzi, fanatici și doctrina în care lucrau îi făceau să fie absurzi de multe ori. Vanatorii de vrajitoare apelau la tortură pentru a obține informații sau puneau oamenii să ucidă bănuitele vrăjitori și vrajitoare. Permite-mi să te duc puțin la finalul secolului 16…
CUPRINSUL ARTICOLULUI
Jean Bodin (1530 Agners – 1596 Laon) filozof şi magistrat francez predecesor pentru vanatorii de vrajitoare din sec 16
Justiţie, economie, politică, filozofie: se mişcă cu uşurinţă în aceste discipline diferite şi le dezleagă la nevoie enigmele. Contrar opiniei lui Machiavelli, el susţine, în a sa Republica (1576), ideea suveranităţii statelor, a acţiunii legale în politică, a monarhiei absolute compatibile cu liberul-schimb, dar temperată de statele generale.
Toate sunt lucrări condamnate de Inchiziţie, căci Bodin îşi exprimă aici simpatiile sale calviniste.
Liberalismul său are, totuşi, limite. În a sa “De la demonomanie des sorciers” tradusă ca “Nebunia demonică a vrăjitorilor”, publicată în franceză, în 1580, şi în latină, anul următor, el îi atacă pe cei care nu văd nici o utilitate în reprimarea vrăjitoriei.
Implicarea sa atrage vanatorii de vrajitoare pentru ca el încurajează delaţiunea şi recomandă tortura: „Bănuiala — scrie el — este o bază suficientă pentru a pedepsi, fiindcă zvonurile purtate de oameni nu sunt aproape niciodată fără temei. “ De la apariţia ei în 1604, această lucrare a cunoscut nu mai puţin de zece ediţii.
Lucrarea lui Jean Bodin a fost surprinzătoare pentru că ceea ce a fost scris în lucrări contemporane sau moderne despre vrăjitorie și ceea ce vrăjitoarele moderne au mărturisit, au fost informații extrem de asemănătoare cu opiniile antice ale păgânilor, evreii și creștinii timpurii.
Bodin a numit pământul ca fiind canalizarea universului în care toate mizeriile și răul din univers sunt colectate. În această lume Dumnezeu a dat diavolului puteri extraordinare. Jean Bodin a asigurat cititorii săi că el a avut de aface cu fenomene adevărate bazate pe dovezi antice și moderne!
Implicarea sa în politică a prescris ideologia “Suveranitate nelimitată și indivizibilă“. Conform acestei doctrine, în fiecare stat trebuie să fie un om sau un grup de oameni care au toată puterea pentru a guverna comunitatea și care este suveran. Dacă o persoane face legile, o alta conduce armata și a treia economia, mereu vor exista dezacorduri și neînțelegeri și statul respectiv curând va cădea.
Așadar suveranitatea nu poate fi divizibilă între diferiți oameni. După Bodin suveranitatea nu poate fi aplicată dacă se ridică contra legii lui Dumnezeu și a legii naturii. Aceste legi stabilesc legile religioase și morale pe care nimeni nu le poate combate. El se referă la suveran ca o conducere masculină pentru că această regulă susținută de o femeie ar fi o idee nu prea bună – el a criticat guvernarea reginei Elisabeta I a Angliei fapt ce a iritat puternic scriitorii din vremea aceea.
A avut Bodin oare dreptate cu teoria suveranității? Cu ce este ea mai diferită de teoria “Dreptul divin al Regilor”?
Vanatorii de vrajitoare porniti de Henri Boguet (1550-1619)
Mare judecător la Saint-Claude, în actualul Jura, Henri Boguet (uneori il gasim scris si Henry Boguet) nu s-a arătat mai puţin crud decât foarte celebrul Nicolas Remy, pentru că din ordinul lui au fost arse mai mult de 600 de vrăjitoare pe pământ bourguignon.
El nu avea nici un dubiu că Satana le-a dat vrăjitoarelor puterea să își schimbe înfățișarea în mai multe feluri de animale, în special lup, pentru ca să poată mânca oamenii, și în pisică ca să poată vedea mai bine noaptea.
Lucrarea sa, “Discours execrable des sorciers” (Lyon, 1602; Paris 1605) a avut o enormă influenţă asupra confraţilor săi. Dacă codifică statutele şi procedura tribunalelor având de-a face cu vrăjitoria, Henri Boguet vorbeşte pe larg despre puterea vrăjitorilor, descrie sabatul vrajitoarelor, oferă mijloace de descoperire a însemnelor diabolice şi, în sfârşit, recomandă pedepsirea aspră a vrăjitorilor. Propunerile sale în acest domeniu sunt de o excesivitate atât de puternică, încât îşi va atrage dezaprobarea propriei sale familii, care va distruge un număr mare de exemplare ale Discours-ului său.
Henri Boguet si varcolacii
În cartea sa “Discours des Sorciers” (din 1610), Henri Boguet prezintă investigația sa despre o familie de vârcolaci (oameni lupi) și observațiile sale din perioada când ei au fost în închisoare în anul 1584. După declarațiile sale, membrii familiei Gandillon mergeau în patru labe și urlau ca lupii. Ochii lor se făceau roșii și străluceau; părul le creștea; dinții lor deveneau lungi și ascuțiți; unghiile lor creșteau și se încovoiau.
Fetita posedata de demoni ce se transforma in lup
Un alt caz a fost cel al unei fetițe de 8 ani, Louise Maillat, care în vara lui 1598 a fost posedată de 5 demoni ce s-au identificat singuri ca Lupul, Pisica, Câinele, Jolly și Grifon. În condițiile acelea fata a fost acuzată de transformare în lup.
Henri Boguet a dedicat un capitol din cartea sa Discours des Sorciers pentru conexiunea carnala dintre demoni cu vrăjitori și vrăjitoare. El își exprimă convingerea că diavolul poate lua forma unui bărbat sau a unei femei pentru a înșela oamenii ce îi convertește. Conform interogatoriului, Pierre și fiul său George, din familia de vârcolaci Gandillon, au recunoscut că aveau relații sexuale cu diavolul. Bouget a obțitun remarcabile mărturisiri prin tortură a vrăjitoarelor.
În ceea ce privește sărbătoarea Sabatul Negru (sau Sabatul Vrajitoarelor), el a consemnat că aceste sărbători de obicei au loc în serile de joi, la miezul nopții și durează până în zori. El a reușit să obțină mărturisiri de la vrăjitoare cum că în timpul sărbătorii Sabatului ele zboară călare pe bețe și mături. Tot în mărturisirile vrăjitoarelor găsim faptul că Sabatul începea întotdeauna cu adorarea lui Satan, care uneori apărea în forma unui bărbat înalt, iar alte ori în formă de capră.
Bibliografie si alte surse despre vanatorii de vrajitoare:
- Enciclopedia Filozofiei de la Standford – Jean Bodin
- De la demonomanie des sorciers, Jean Bodin, 1580, Paris (PDF)
- Dreptul divin al regilor – Teorie introdusa de James al VI-lea al Scotiei
- Discours exécrable des sorciers, Henry Boguet, 1603 (exemplar din Biblioteca Regala franceza)
- Cartea Varcolacilor – Eciclopedia fiintelor care isi schimba forma de Brad Steiger
Lasă un răspuns