Argiloterapia – Beneficii, proprietati, administrare, tipuri de argila

Bazată pe efectele unui complex mineral larg răspândit în natura, argiloterapia nu este nici pe departe un concept nou. De mii de ani, oamenii au apelat – pentru a-și potoli suferințele fizice sau pentru a-și regăsi frumusețea chipului (în special femeile) – la lutul din care se spune că am fost plămădiți de către Divinitate. Medicina contemporană, fie alopată, fie naturistă, încearcă, pe baze și cu argumente științifice, în urma unor ample și minuțioase cercetări clinice și de laborator, explicarea efectelor benefice ale argilei.

Un organism mai curat, mai sănătos cu argiloterapia – Proprietati

Pentru a înlesni înțelegerea mecanismului de acțiune a acestui valoros medicament și supliment mineral, vom enumera o parte din calitățile sale cunoscute.

În administrare internă, argila se dovedește a fi:

• catalizator în procesul de absorbție și de metabolizare a unor elemente minerale aduse în organism o dată cu alimentele;
• absoarbe, neutralizează și elimină pe cale digestivă o serie de produși chimici rezultați din arderile celulare sau pătrunși din afară în tubul digestiv, fie accidental, fie voit (în special în caz de tentativă de suicid);
• expulzează, o dată cu scaunul, unele microorganisme patogene din tubul digestiv, având efect antibacterian și antiseptic similar cu cel al unor antibiotice ușoare;
• îmbibându-se cu apă, microparticulele de argilă grăbesc tranzitul intestinal; absoarbe importante cantități din gazele rezultate din procesul de digestie, eliminându-le concomitent cu materiile fecale;
• completează, în special în unele perioade sau stări fiziologice deosebite, nevoile crescute de elemente minerale: calciu și magneziu în rahitism sau în osteoporoza de vârstă;
• magneziu și potasiu, utile funcției miocardului și în unele boli neoplazice; are efect antiparazitar, îndreptat în special împotriva giardiei;
• conținutul bogat în siliciu, alumină, fier, magneziu și săruri de titan îi conferă acțiune antiarteriosclerotică, antioxidantă și chiar de încetinire a înmulțirii celulelor canceroase;
• are în compoziție și infime cantități de elemente radioactive, insuficiente pentru a dăuna organismului, dar de ajuns pentru unele efecte benefice sănătății.

În aplicare externă, sub formă de cataplasme sau măști, argila favorizează: regenerarea celulara la nivelul leziunilor pielii, produse prin agresiuni locale infecțioase, traumatice, toxice etc; troficitatea tegumentelor tenului și totodată detoxificarea acestora; hidratarea cutanată.

Argiloterapia – Administrarea pe cale internă

Din dizolvarea și amestecarea argilei în apa (preferabil de izvor) rezultă o soluție care poate fi baută, folosită la gargară sau la efectuarea de clisme. Este ușor de preparat și de luat, dar trebuie respectate anumite reguli.

Rareori, în perioadele de tratament cu argilă pe cale interna, în special la începutul curelor, pot apărea unele mici incidente (constipație, miros dezagreabil al urinei și al fecalelor). Toate acestea nu impun însă suprimarea terapiei.

Argiloterapia – Administrarea pe cale externă

Cataplasmele cu argilă (un strat de argila gros de 2-3 cm, întins între două straturi de pânză) se pot aplica pe locurile dureroase: pe articulații (în entorse și luxații), pe contuzii, pe regiunea abdomenului, ficatului, colecistului sau rinichilor (în caz de colică gastrică, intestinală, biliară sau reno-uretrală).

ATENTIE – Contraindicatii! Aplicarea de cataplasme cu argilă pe răni sau arsuri cutanate poate fi uneori riscantă, deoarece se pot infecta sau suprainfecta cu bacilul tetanic, care persistă în unele argile, în pofida faptului că argilele sunt teoretic sterile. Entuziaștii argiloterapiei susțin și un efect benefic al cataplasmelor cu argila aplicate pe tumorile canceroase osoase sau cutanate, efect neconfirmat însă, din păcate, de oncologi.

În afecțiunile reumatice se pot face și băi parțiale sau generale, reci ori calde, cu apă de argilă, urmate sau nu de expunere la soare.

Împachetările în regiunea cefei sau chiar a frunții sunt benefice în caz de sinuzite acute sau cronice, iar cele toracice, în afecțiuni însoțite de accese de tuse chinuitoare, rebelă la orice alt tratament antitusiv.

În ulcerul varicos și în zona Zoster, aplicarea de argilă rece pe zona lezată timp de câteva zile consecutiv, ameliorează local și general starea bolnavului.

Cu apa de argilă se poate face gargară în caz de stomatite, gingivite, abcese dentare.

Tipurile de argilă

În funcție de compoziția chimică, argilele au atât culori, cât și efecte terapeutice diferite:

• Argila albă este bogată în silicați de aluminiu și este utilizată intern pentru gargarisme, înghițită ca pulbere cu efect cicatrizant, ca pansament gastric, ca absorbant al substanțelor toxice și al gazelor din intestine, iar extern în cosmetică. Un preparat medicamentos bazat pe argilă albă este silicatul dublu de aluminiu și magneziu, cunoscut sub denumirea comercială de Smecta. Se prezintă sub forma unei pulberi fine, care, în momentul utilizării, se diluează în apă. Se recomandă în tratamentul tulburărilor de tranzit intestinal mai ales la copii (de orice vârstă), dar adeseori și la adulți, deoarece acționează rapid. În plus, ca și celelalte argile, nu prezintă efecte adverse și nu este alergizant.
• Argila roșie, denumită și bentonită, are proprietatea de a hidrata și tonifica pielea, întârziind procesele de îmbătrânire celulară. Are în același timp și efecte antiacide (combate hiperaciditatea gastrică și implicit efectul ei asupra mucoaselor stomacală și duodenală), dar și antialgic (reduce durerile cauzate de unele procese infecțioase locale).
• Argila verde, bogată în săruri de magneziu și de calciu, favorizează vindecarea și cicatrizarea plagilor, combate inflamațiile reumatismale și durerile superficiale. În cosmetică se indica persoanelor cu tenul gras, acneic, și în prevenirea căderii parului. Având și efect decongestiv și astringent local, s-a dovedit un bun antihemoroidal.
• Argila cenușie, denumită și argilă refractară, este săracă în oxizi de fier și substanțe alcaline, motiv pentru care singurele ei indicații terapeutice sunt cele din cosmetică. Se aplică pe față sub forma unor soluții demachiante sau a unor măști, în scopul detoxificării tenului.

Argiloterapia recomandă:

În mod curent, dacă nu se cunoaște modul de administrare, tratamentul cu argilă se face după recomandările unor specialiști în terapii naturiste. Procurarea direct din natură este riscantă atunci când nu există cunoștințele necesare. De regulă, pentru a fi utilizată, argila necesită o serie de testări de laborator prin care să i se confirme conținutul optim în elemente minerale și mai ales faptul că gradul de radioactivitate nu prezintă un pericol pentru organismul uman.

De aceea, se recomandă achizitionarea ei doar din magazinele autorizate. O argilă bună trebuie să fie cât mai fină (să dea senzația de „scârțâit între dinți”), să se prezinte ca o pudră uscată și să nu aibă un miros dezagreabil.