Cotofana (Pica Pica) este o specie de neconfundat, cu penaj alb si negru, si cu un albastru – verde iridizat, lucios. Coada este lunga si de obicei mai mari la mascul. Vocea aspra include un apel de alarma.
In timpul iernii, cotofana este in mare parte vegetariana, iar in timpul verii consuma nevertebrate. Doar pe parcursul primaverii, atunci cand isi hraneste puii, cotofana devine un mare pradator, facand raiduri la cuiburile pasarilor cantatoare pentru oua si pui.
O cotofana arata mult mai mare decat este in realitate – coada constituie jumatate din lungimea pasarii. Greutatea medie a cotofanei este aproximativ jumatate din greutatea unui porumbel.
Nu este o pasara calatoare, motiv pentru care rar se deplaseaza mai mult de 10 km de la locul unde s-a nascut.
Desi cele mai multe cuiburi sunt construite in copaci, in cazul in care acestia lipsesc, cotofanele vor construi pe teren. Un cuib tipic incorporeaza un acoperis si poate avea doua intrari.
Bufnitele adesea adopta cuiburile vechi ale cotofanelor. Data primului ou facut este in mare parte aceeasi in toata Europa, fiind undeva pe la sfarsitul lunii aprilie. Adesea cucii sunt cei care fac oua in cuibul cotofanei,
Mituri si legende despre cotofana
Coțofana se află în slujba diavolului. Sf. Petru se tocmi slugă la diavol, sperând că va reuși să fure cărămida pe care era scris contractul lui Adam cu diavolul, după care toate sufletele morților urmau să aparțină acestuia din urmă. El încercă de mai multe ori să fure cărămida, pe când diavolul se scufunda în mare. Dar îndată ce Sf. Petru o atingea, coțofana dădea alarma, iar diavolul o auzea și se întorcea imediat. Așadar pasărea a zădărnicit toate încercările Sf. Petru de a răpi contractul care urma să schimbe destinul oamenilor morți.
Sângele coțofanei servește la readucerea la viață a eroilor de basme și la vindecarea mai multor boli. O cotofana răstignită peperetele unui grajd ocrotește animalele împotriva diavolului, a vrăjitoarelor, a spiritelor rele.
Lasă un răspuns