Cel mai probabil, „nebunia” privind efectul de piramida s-a declanşat la mijlocul secolului trecut, când arheologul francez Antoine Bovis îşi exprima convingerea că în interiorul unui astfel de corp geometric se poate produce un proces de mumificare naturală a cadavrelor umane sau animale. Demonstraţia pe care o face este elocventă. El a reprodus, fireşte la scară mică, aria exterioară a marii piramide a Faraonului Cheops (Khufu), folosind ca material cartonul. În paranteză fie spus, Bovis a respectat întocmai proporţiile originalului, inclusiv „numărul de aur” (1,6188). Acesta reprezintă raportul dintre latura patrulaterului (pătratului) de bază şi înalţimea piramidei. Experţii în domeniu susţin că ar trebui păstrat la toate construcţiile de gen realizate în scop de cercetare sau terapeutic.
După ce şi-a orientat construcţia pe o axă similară cu cea pe care se situează colosala structură de la Giseh, Bovis a poziţionat în interior, pe mijloc, exact la o treime de la bază, cadavrul unei pisici. S-a constatat că, după un timp, corpul felinei s-a deshidratat, mumificîndu-se. A denumit acest fenomen efect de piramidă.
Cercetărilor în domeniu s-au dedicat ulterior alte nume sonore ale arheologiei, biologiei, medicinei, fizicii, din toată Europa: E. Mc. Luhan, Karel Drbal, O. Stehle, G. Brandes, Al. Golod. Nici câteva personalităţi de la noi din ţară nu au ignorat problema: (regretatul) Dan Seracu, Dr. biolog Mărioara Godeanu, M.M. Şerban, Gheorghe Ionescu, Ana-Maria Iliescu, Teodora Codarcea, M.A. Coruma şi probabil că lista nu îi include pe toţi. Unii s-au ocupat de premisele teoretice, alţii au construit piramide şi, experimentând, au observat efectele asupra oamenilor, animalelor, plantelor, dar şi a materialelor amorfe.
În continuare, vom prezenta, în linii mari, cam care ar fi aplicaţiile practice ale misteriosului fenomen. Nu s-au putut explica încă elocvent toate aspectele care concură la rezultate.
Efectul de piramida în terapeutică
Din dorinţa de a găsi noi modalităţi complementare pentru uşurarea suferinţelor celor bolnavi, s-au făcut şi teste cu piramide construite în scop medical. În acest caz, structura poate fi privită ca un captator de energie cosmică, iar omul din interior ca un receptor al acestui flux.
Cercetătorul rus Al. Golod a realizat câteva piramide din fibră de sticlă, de mărimi diferite. Cea mai mare are înălţimea de 40 de metri. In aceste piramide tratează pacienţi cu stări marcate de oboseală mentală, de epuizare fizică, de astenie, persoane chinuite de afecţiuni uşoare sau medii de piele, care prezintă dereglări de tranzit intestinal, de metabolism ori ale unor glande endocrine.
Iată ce declară (cu o decenţă destul de rar întâlnită printre practicanţii terapiilor complementare) chiar Golod:
„Dintr-un început recunosc că nu am specializare în medicina si nu pretind ca efectul de piramida ar avea vreo influenta în maladiile severe, precum cancerul sau S.I.D.A. De asemenea, deşi la marea majoritate a suferinzilor care mi s-au adresat rezultatele au fost în general bune, au existat şi cazuri în care tratamentul nu a răspuns aşteptărilor. Vreau să mai spun că nu am acceptat niciodată vreo rasplată materială din partea bolnavilor.”
Un concetăţean ce s-a dedicat studierii efectului de piramidă în terapeutică este Gheorghe Ionescu
El a construit în staţiunea montană Cheia (judeţul Prahova) o piramidă înaltă de 3,3 metri (şi a început lucrul la alte două), din panouri de aluminiu şi sticlă, în care pot intra două-trei persoane o dată. Subiectul, îmbrăcat cât mai sumar, poate stă în poziţie şezândă sau întins. In incinta se află câteva canapele extensibile, din aluminiu. O şedinţă dureaza între două şi trei ore, repetându-se zilnic, pe toată perioada sejurului.
Domnul Ionescu crede că, pentru reuşita unei astfel de terapii, bolnavii trebuie să aibă încredere în efectul de piramida şi să încerce să gândească pozitiv în tot ceea ce întreprind pentru viaţă şi sănătatea lor. Susţine că se pot obţine ameliorări în numeroase suferinţe somatice: de la răni superficiale la Parkinson, de la diabet, ciroză hepatică, boli autoimune la leucemii sau cancer. O indicaţie deosebită o constituie dezintoxicarea organismului, prin grăbirea eliminării substanţelor care acţionează malefic asupra unor funcţii: metabolism, digestie, activitate renală etc.
Ceea ce am dori noi să înţeleagă cititorii este ca efectul de piramida nu se adresează „ţintit” anumitor boli, ci că, mai degrabă, acţionează asupra întregului corp, ridicându-i starea de imunitate (rezistenţă) şi stimulând troficitatea tuturor celulelor şi ţesuturilor.
Un alt terapeut român foloseşte foliile de aluminiu energizate în piramida câteva ore, pe care le aplică apoi pe zonele dureroase ale pacienţilor, în scop analgezic, în cazul suferinţelor osteo-musculare.
Influenta asupra activităţii cerebrale (a sistemului nervos central) şi a comportamentului reprezintă poate cea mai edificatoare formă de transfer de energie telurică şi/sau cosmică la om prin medierea piramidei (captator, dar şi amplificator al acestor forţe). Ca şi în cazul bioenergoterapiei, corectarea anumitor dezechilibre în fluxul vital s-ar dovedi benefică în combaterea unor probleme precum: stresul, nevroza, insomnia, atonia, astenia.
Influenţa efectului de piramida asupra materiilor anorganice
Efectul de piramida poate determina modificări în alcătuirea şi rezistenţa metalelor, lucru demonstrat de experienţele cehului Karel Drbal. Acesta a pus lame de ras uzate într-o piramidă, pe un stativ situat la o treime de la bază spre vârful ei. Dupa 24 de ore le-a scos şi s-a putut constata ca s-au reascuţit, astfel încât au putut fi folosite din nou cu succes la bărbierit. Într-un atare caz, piramida joacă rolul unui catalizator într-o reacţie de polimerizare a unor materiale chiar foarte rezistente, aşa cum este oţelul.
S-a ajuns la concluzia că orice mineral (dar în special pietrele preţioase sau semipreţioase utilizate în cristaloterapie, având o stratificare structurală mai specială) emite vibraţii imperceptibile simţurilor noastre, dar sesizate la nivelul celulelor şi ţesuturilor. Litoterapeuţii folosesc şi metoda încărcării energetice suplimentare a unor talismane în interiorul piramidei. Dupa aceea, cristalul ar trebui purtat la gît sau în buzunar, fiind astfel capabil sa contribuie la redobândirea stării de sănătate fizică şi psihică. Spre exemplu, pentru a lupta împotriva cancerului genital, bolnava e bine să aibă aproape pietre semipreţioase roşietice sau negre; pentru întărirea sistemului imunitar, galbene şi albastre.
Ca o curiozitate: un entuziast de la noi din ţară a ridicat o piramidă din lemn de plop. Pentru el, acest arbore ar absorbi vibraţiile subtile negative şi le-ar elimina pe cele pozitive. In vârf a montat un glob de cristal, pentru o încărcare energetică maximă a oamenilor, a apei sau a unor alimente din interior.
Apa de piramidă – Efecte, beneficii si utilizari
Dr. în biologie Marioara Godeanu a creat în municipiul Piteşti o piramidă (cea mai mare construită în Romånia). In aceasta piramida a experimentat cu succes purificarea apelor reziduale, aducându-le la standardele ecologice. Influenţa apei de piramida asupra microorganismelor (bacterii, virusuri şi unii paraziţi) este evidentă, în sensul că aceşti agenţi patogeni sunt distruşi.
După părerea reputatului om de ştiinţă, „efectul de piramida reprezintă capacitatea acestei forme geometrice de a ordona câmpul energetic, de a reaşeza structurile conform informaţiei iniţiale; altfel spus, este vorba de un transfer de bioenergie asupra oricărui sistem viu sau inert”.
Numeroşi alţi cercetători au folosit piramide speciale pentru a asigura o energizare a apei potabile, constatându-se chiar modificări structurale la nivelul microelementelor minerale pe care le conţine (fosfor, clor) şi mai ales în ce priveşte oxigenul. Piramida e bine să fie realizată din materiale insensibile la variatiile cîmpului magnetic: aluminiu, aramă, sticlă, aur, argint, lemn, carton etc.
Pentru apă se recomandă vase de porţelan, de sticlă sau de lut ars. Acestea se aşează pe un postament situat în centrul bazei, la două treimi de vârful piramidei. Durata procesului variaza între 12 şi 24 de ore. Lichidul trebuie consumat în ziua următoare, după aceea calităţile diminuîndu-se. Deşi apa care se pretează cel mai bine este cea plată îmbuteliată sau cea de izvor, în lipsă se poate utiliza şi apa de la robinet. După energizare sau purificare, apa de piramidă nu se supune la nici un proces termic. O cură cu apa de piramida poate dura până la trei luni şi se poate relua după o pauză de două săptămâni. Nu s-au observat efecte secundare.
Udarea plantelor cu apă tratată prin efectul de piramida a fost demonstrată şi confirmată de numeroşi cercetători. Vegetalele hidratate astfel au crescut cu 40-60% mai rapid decât cele stropite cu apa obişnuită. De asemenea s-au dezvoltat mult mai viguros. Totodată, plantele se pot introduce în piramide de dimensiuni mai reduse, lăsându-se câteva ore sau chiar zile.
Lasă un răspuns