Pasiunea mea cea mai de pret si prima mea iubire – Natura!

Pentru unii primul prieten a fost o jucarie, pentru altii o carte sau poate chiar mai multe. Unii au avut prieteni imaginari, insa primul meu prieten a fost natura, astfel pasiunea mea a devenit petrecerea timpului în natură. Pasiunea mea sunt florile și plantele, păsările și ciupercile, fluturii și întreaga natură! E greu de pus în cuvinte ce înseamnă de fapt natura, căci este atât de complexă și diversă!

Pasiunea mea – Iubesc Natura!

Am copilarit la tara, iar natura era alaturi de mine oriunde si oricand. Natura este pretutindeni. Cum timp aveam berechet, imi placea sa cutreier vaile si dealurile, padurile de una singura in cautare de necunoscut. Vorbeam cu florile si parca, parca le auzeam miscandu-se usor in bataia vantului. Le cantam in timp ce zburdam printre ele ca si cum as fi fost o surioara mai mica care se lasa purtata pe sus alaturi de miresmele lor suave. Pe unele, care imi dadeau voie, le culegeam agale si le dadeam raului, ca o ofranda catre necunoscut. Era mirific, si inca este in mintea si in sufletul meu. Natura e mereu prezenta in tot si in toate, in orice as face.

Stiam toate locurile unde se faceau bureti, am primit acest dar nepretuit de la bunicul meu – acela de a stii care sunt otravitori, si care nu! Ma lua cu el oriunde si ma invata cu drag si cu rabdare. Am fost si sunt inca printesa lui…chiar dacă el nu mai este. El este și va rămâne mereu viu în amintirile mele și în sufletul meu. Așadar, pasiunea mea sunt și ciupercuțele cele minunate. Pasiunea mea este să le caut, să le descopăr printre copaci, printre frunze și plante. E ca o joacă de-a v-ați ascunselea.

Ah – si copaceii cu a lor ambrozie, parca ma asteptau de fiecare data pregatiti sa imi ofere din dragostea lor profunda. Mai intai ii salutam cu o usoara inclinare a fruntii, apoi, ca un copil hulpav, ma infruptam din nestematele lor rare. Era o bucurie enorma si este si acum! Am pastrat-o! Aștept să înflorească să mă înmiresmez, apoi le aștept fructele pe care cu atâta drag ni le oferă!

Si ciripitul pasarilor – adevarata muzica de mediatie pentru suflet, o muzica compusa in afara oricarui ego! Si picurii de ploaie calda, cu miros de pulbere de stele… Si soarele – adevarata noastra hrana…si toate celelalte infinite daruri.

Mulțumesc, dragă Mamă Pământ pentru dărnicie!

Acum, ca am “crescut”, nu am lasat in urma aceasta prietena draga sufletului meu, natura. Nu exista zi a vietii mele in care sa nu petrecem timpul impreuna. Oricat ar fi acesta, este mai prețios decât tot aurul din lume. Ea m-a invatat mai mult decat ma poate invata orice pamantean, de asta cred ca nici nu as putea vreodata sa renunt la ea, decat cu forta sau in incapacitatea constienta de a o mai iubi!

In permanenta sunt alaturi de ea pentru ca intre prieteni nu exista timp si spatiu. Incerc si eu sa o fac sa se veseleasca alaturi de mine, caci prea multe sa o invat nu stiu, dar o pot ferici prin tot ceea ce fac si simt. Îi pot oferi mângăierile mele sincere, grija pe care o pot avea față de toate ființele vii, respectul pe care îl merită necondiționat!

Îți mulțumesc, dragă prietena și Mamă Pământ pentru nemarginita-ti iubire care o ai pentru mine si pentru noi toti! Iti multumesc pentru toate darurile pe care ni le oferi in fiecare clipa si pe care fiecare dintre noi le pretuieste asa cum poate mai bine. Te iubesc!