Viata la tara… Totul a început încă din primul an al vieții mele. Copilăria în casa bunicilor, alături de o pădurice “fermecată”, și-a pus amprenta destul de puternic. Flori, fluturi și bureți, fructe, soare, tot ce vreți. Lipsa grijilor și a tehnologiei moderne, prezența jocurilor și a copiilor, învățarea muncilor câmpului – toate m-au format într-o anume direcție.
Timpul a trecut și astfel a adus în viața mea fel și fel de momente, însă în urmă cu trei ani am revenit la nemuritoarea “viata la tara”. De data asta alături de cel care-mi este partener de viață, Bogdan.
E diferit, mintea-mi e mai trudită acum, și totuși mult mai liniștită departe de zgomotul neîncetat al orașelor. Viața curge cu altfel de momente și de posibilități pe care le acceptăm sau le îndepărtăm pur și simplu. Unii ar spune că e nebunie, alții că e o dovadă de curaj ceea ce am făcut noi, dar nu e decât o simplă alegere.
În urmă cu 4 ani totul era un vis și mutatul la țară părea o imposibiliate, însă am crezut și universul a fost alături de noi.
Tot ce am spus până acum a fost doar o simplă introducere, tot ce vreau de fapt, este să vă arăt câteva momente din viața noastră. O să ne vezi mai puțin pe noi și mai mult ceea ce mișună în jurul nostru. Ideea este de a vă bucura măcar puțin cu momente ce ne-au bucurat și pe noi, cu experiențe proprii.
Viața e frumoasă dragilor, și e una singură. Pentru cei mai mulți e greu oriunde, dar dacă ai un scop care nu deranjează pe nimeni din jurul tău, mergi înainte și vei vedea cum încet, încet ți se deschide drumul dacă ești pregătit să pășești pe el.
Lasă un răspuns