Prepară borș acru de casă în 7 pași – Rețeta tradițională

Borșul acru este o bautură fermentată natural, preparată doar în anumite zone ale țării (în special în zona Moldovei). Se folosește des borș acru la prepararea “borșurilor” (mai exact la acrirea ciorbelor), dar utilizările sunt mai diverse.

Se recomandă consumul de borș acru pentru sănătate, pentru că aduce multe beneficii în buna funcționare a organismului nostru. Este plin de vitamine și minerale, fiind benefic pentru sănătate datorită bacteriilor lactice pe care le conține. Aceste bacterii ajută la menținerea unui tract digestiv sănătos și împiedică dezvoltarea bacteriilor patogene.

Sunt familiarizată de peste 30 de ani cu rețeta familiei de a prepara borșul de putină. A fost o vreme când putina era mereu umplută, de mai multe ori pe an. În zilele de azi, putem mulțumi celor care măcar pun de borș acru în găleată, butoi, borcan, oală sau orice recipient! Urmărește articolul și afli rețeta de bors acru ușor de preparat acasă și încă câteva secrete:

Borșul acru și originea lui

Borșul acru este o băutură tradițională din zona balcanilor, în special în România și Moldova. Se obține din tărâțe de grâu, un produs secundar al măcinării cerealelor. Aceste tărâțe sunt foarte nutritive, conținând proteine de calitate, minerale, vitamine din complexul B și multe fibre.

Cu toate acestea, consumul de tărâțe de grâu de către oameni este destul de redus. Majoritatea tărâțelor sunt folosite pentru hrana animalelor, iar doar o mică parte ajunge în alimentele bogate în fibre, cum ar fi produsele de brutărie.

Prin fermentarea tărâțelor de grâu obținem borșul acru, care este bogat în acizi organici și enzime. Pentru fermentare, se folosesc și făină de porumb și pâine de secară, care ajută flora spontană să se dezvolte.

Borșul acru nu este doar un ingredient folosit pentru a acri supele. El adaugă și arome și gusturi deosebite în mâncăruri. Acest lucru se datorează adaosurilor precum lăstarii tineri de viță de vie, frunzele de vișin, leușteanul, frunzele de sfeclă roșie, cimbrul, busuiocul, mărarul uscat, foile de dafin și boabele de piper aromat. Toate aceste ingrediente aduc un plus de vitamine, polifenoli și uleiuri eterice, care sunt benefice pentru sănătatea noastră.

Așadar, borșul acru nu este doar un ingredient culinar, ci și un purtător de substanțe biologic active care contribuie la sănătatea noastră.

Prepararea tradițională a borșului acru

Borșul acru, un ingredient esențial în bucătăria tradițională românească, în special cea moldovenească, era preparat simplu în anii ’60-’70. Gospodinele foloseau tărâțe de grâu, făină de porumb și pâine de secară pentru a crea huștia, substratul fermentativ. Ingredientele se amestecau și se acopereau cu apă caldă, nu fierbinte, pentru a nu distruge flora spontană necesară fermentării. Vasul era apoi acoperit cu o haină groasă și lăsat într-un loc cald pentru o zi. După aceea, se adăuga o cană de apă fierbinte și se lăsa din nou la cald până când huștia devenea foarte acră.

În diverse regiuni, termenul pentru huștie variază: “Huște” în Cahul, “Huști” în Bălți și Edineț, “Huce” în Criuleni și Dubăsari, “Ciuce” în Călărași și “Cuib pentru borș acru” în alte zone.

Conform lui Mihai Lupescu, borșul se face din tărâțe de porumb și grâu, amestecate și puse într-un vas curat și afumat. Se adaugă huște vechi, apă clocotită și crenguțe de vișin pentru aromă. Uneori se pun și cartofi fierți pentru a accelera procesul de înăcrire. Borșul se păstra proaspăt în chiupuri de lut sau putini. O strachină cu huște vechi era folosită pentru a începe un nou cuib de borș acru când cel vechi devenea prea acru.

Acest proces tradițional de preparare a borșului acru asigură un produs natural și sănătos, esențial pentru a da supelor și ciorbelor gustul lor distinctiv.

Ce proprietăți și beneficii are borșul acru de acasă?

Borşul acru așa cum se prepară în zona Moldovei este foarte bogat în enzime, vitamine, minerale şi multe substanţe de care corpul are nevoie, fiind un puternic ajutor în caz de bronșită, oboseală cronică, astm, boli endocrine, afecțiuni ale sistemului nervos, afecțiuni ale tenului sau imunitate scăzută.

Borșul acru ajută la eliminarea toxinelor, la tratarea unor afecțiuni, ajută și la slăbit. Datorită substanțelor nutritive conținute, se recomandă consumul de borș de putină atunci când se ține postul cu apă, în special persoanelor cărora le este foarte dificil să-l țină.

Borșul acru este o băutura probiotică, recomandată pentru efectele benefice, pentru acțiunea microorganismelor ce ajută la refacerea florei intestinale. Este recomandat astfel borș acru în afecțiunile stomacului, ale intestinelor, în detoxifierea ficatului, a rinichilor, dar ți pentru porția zilnică de energie!

Cum se prepară borș de putină acasă

Ingrediente: 450 g tărâţe de grâu, 150 g făină de porumb (mălai), 250 g orz şi ovăz măcinate, 25 g drojdie de bere sau, cel mai simplu, un castronel de huşte, 10-12 litri apă, câteva rămurele de vişin, 1 rămurică de busuioc şi 1 de leuştean.

Mod de preparare borș acru de putină: tărâțele, mălaiul şi făina de orz şi ovăz se pun în putinica de borş sau într-un borcan cu 2 litri cu apă şi se lasă la macerat timp de 3 ore. Apoi se toarnă peste el 4 litri de apă fierbinte (42°) şi se amestecă cu o lingură de lemn. Când amestecul este călduţ se adaugă huştele, drojdia de bere sau o felie de pâine de secară, se completează cu apă fiartă şi răcită (37 grade).

Se adaugă crenguțele de vișin și alte elemente dorite. Se acoperă vasul cu tifon şi se lasă lângă o sursă de căldură timp de 48 ore, amestecând de 3-4 ori pe zi. După aceea se strecoară şi se păstrează în sticle închise ermetic, la loc rece. Se poate păstra și în putină, în pivniță sau în loc rece.

Pentru o mai bună valorificare a produselor se mai poate adăuga apă caldă peste huşte, se lasă din nou la macerat 48 de ore, amestecând de mai multe ori cu un făcăleţ de lemn. Astfel se obţine al doilea rând de borş acru, mai puţin consistent, dar destul de bun de consumat.

Rețetă de borș de tărâțe cu soia

Ingrediente: 500 g crupe de soia, faină de porumb, 1,250 kg tărâțe, 250 g pâine neagră, 10 l apă, o ramurică de busuioc și una de leuștean.

Crupele se amestecă cu mălaiul, a șasea parte de tărâță de grâu și drojdia. Se adaugă apa călduță până se cuprinde întregul amestec și se lasă vasul acoperit la cald 10 ore pentru a se macera. Apoi maiaua astfel dospită se pune în putinica de dud sau de stejar, care a fost bine spalată, oparită și afumată. Se adaugă restul de tărâțe și apa caldă cât să le cuprindă și se lasă din nou la macerat 5-6 ore, după care se toarnă restul de apă fierbinte. Se lasă la cald timp de 12 ore până se limpezește complet, după care se trage în sticle cu ajutorul unui furtun. Sticlele se închid ermetic și se păstrează la loc rece și întunecos.

Pentru o mai bună valorificare a componentelor de mai sus, se repetă procedeul, adăugând apă călduță.

Bunica prepara rețeta de borș de putină folosind doar tărâțe de grâu și huște. Huștele sunt tărâțele macerate deja în tura precedentă de borș acru de putină. Acestea conțin substanțe active și au rolul de a grăbi procesul de acrire și transformare. În concluzie, mĂlaiul este opȚional.

Misterele și superstițiile borșului acru

Bună ziua! Astăzi vreau să vă duc într-o călătorie fascinantă în lumea tradițiilor și superstițiilor legate de borșul acru din Moldova și România. În timp ce acest preparat este practic necunoscut în țările occidentale, la noi are o întreagă mitologie în jurul său.

Acum peste 100 de ani, borșul era omniprezent în bucătăria țăranilor. Femeile foloseau diverse metode pentru a obține un borș acru, dar nu toate reușeau. Reușita depindea nu doar de ingredientele folosite, ci și de respectarea unor superstiții și ritualuri străvechi.

Superstiții și zilele norocoase pentru a umple borș acru

Cele mai cunoscute superstiții legate de borșul acru se referă la zilele în care se umple borșul. Babele moldovence umpleau borșul doar marțea și joia, cu condiția să nu fie sărbătoare. Se credea că doar anumite femei puteau obține un borș bun și acru. Dacă femeia era blajină sau leneșă, borșul nu se acrea cum trebuie. În schimb, dacă era harnică și aprinsă, borșul devenea extrem de acru, aproape ca oțetul. Dacă se dorea un borș mai domol, se tăia cu apă.

Ritualuri pentru acrirea borșului

Gospodinele aveau și ritualuri speciale pentru a se asigura că borșul va fi acru:

1. Enervarea: Mai întâi se enervau rău pe cineva, apoi umpleau borșul, pentru a obține un borș foarte acru.
2. Făcălețul: Dădeau cu făcălețul la fundul celor din familie, pentru ca borșul să iasă acru.
3. Lopățica: Se dădea cu lopățica pe la nasul cuiva care se supăra repede, crezând că borșul va deveni la fel de acru ca persoana respectivă.
4. Cosițele: Fetele se trăgeau de cosițe pentru a influența acrirea borșului.
5. Cărbunii aprinși: Unele gospodine puneau trei cărbuni aprinși în borș și rosteau: „Acru borșul și iute ca focul”.

Purificarea și protecția

În Bucovina, înainte de post și de mesele de sărbătoare, toate vasele și tacâmurile erau clătite în borș și binecuvântate cu semnul crucii pentru a „spăla toate relele”. Astfel, borșul acru nu era doar un aliment, ci și un agent purificator, păstrând sănătatea și bunăstarea familiei.

Așadar, borșul acru este mult mai mult decât un simplu ingredient culinar. Este o parte esențială a culturii și tradițiilor noastre, învăluit în mister și superstiție.

Bibliografie

• Sudiu: Cercetări privind microbiota borșurilor de casă, ca sursă de sănătate | ub.ro
• Articol: Borşul, ingredientul multifuncţional din bucătăria ţăranului la 1900. La ce tip de femeie ieşea mereu “acru cum îi focul” | adevarul.ro
• Carte: Lupescu M., A. Olteanu and M. Rafailă, 2000. Din bucătăria ţaranului român. Bucureşti: Editura Paideia | paideia.ro
• Studiu: Efectul variabilelor de procesare asupra caracteristicilor fizico-chimice și aromei borșului, o băutură tradițională derivată din tărâțe de grâu | sciencedirect.com
• Studiu: ASPECTE TRADIȚIONALE ȘI TEHNOLOGICE ALE BORȘULUI ACRU, ELEMENT AL PATRIMONIUL GASTRONOMIC DIN SPAȚIULUI ROMÂNESC | researchgate.net
• Studiu: Efectul variabilelor de procesare asupra caracteristicilor fizico-chimice și aromei a borșului, o băutură tradițională derivată din tărâțe de grâu | pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
• Diverse cercetări realizate la Institutul de Biologie din București | IBB | Silvia Grosu Tudor