Călinul ~ Descriere, 6 proprietăți și utilizări

Calinul (Viburnum opulus) este un arbust indigen înalt până la 5 m, stufos, cu tulpina ramificată. Are frunze opuse, trilobate, cu lobii ascuţiţi şi sinuat dinţate ; florile albe-rozacee sunt dispuse în inflorescenţe terminale umbeliforme, cele marginale mai mari şi sterile, iar cele centrale mai mici şi fertile, având calicului şi corola, fiecare format din 5 piese. Popular se mai numeste călinar, clocoței, mălin, pălușcă.

Tulpinile sunt înalte de 2-5 m, cu scoarța netedă, galben-brună, apoi cenușie și cu crăpături. Frunzele lat-ovate, trilobate, cu marginile dințate se colorează în roșu în perioada toamnei. Florile albe cu 5 petale sunt grupate dens. Florile din mijlocul inflorescenței sunt mai mici, fertile, în timp ce cele din margine, mai mari, sunt sterile. Fructele sferice, roșii, cu gust acrișor amărui, se coc în septembrie și devin comestibile după căderea brumei.

Unde creste calinul?

Calinul creşte prin tufărişuri şi păduri mai umede. Este intalnit frecvent in toate regiunile tarii, pe soluri bogate. Înfloreşte din mai până la sfârşitul lui iunie.

Proprietățile călinului

Călinul (Viburnum opulus) are o serie de proprietăți benefice. Iată câteva dintre acestea:

1. Proprietăți antiinflamatorii: Călinul conține compuși cu acțiune antiinflamatoare, ceea ce îl face util în reducerea inflamațiilor și a durerilor asociate cu afecțiuni precum artrita și gută.
2. Proprietăți antioxidante: Fructele călinului sunt bogate în antioxidanți, cum ar fi vitamina C și flavonoidele, care ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ și a daunelor provocate de radicalii liberi.
3. Proprietăți diuretice: Călinul poate avea un efect diuretic, contribuind la eliminarea excesului de lichide din organism și la reducerea umflăturilor.
4. Proprietăți antispasmodice: Unele studii sugerează că călinul poate avea efecte antispasmodice, ceea ce poate fi benefic în cazul durerilor menstruale sau a spasmele musculare.
5. Proprietăți calmante: Călinul are un efect calmant asupra sistemului nervos, ajutând la reducerea anxietății și a stresului.
6. Proprietăți antihipertensive: Anumite cercetări indică faptul că călinul poate contribui la reducerea tensiunii arteriale, fiind benefic în cazul hipertensiunii arteriale.

Este important de menționat că, înainte de a utiliza călinul în scopuri terapeutice, este recomandat să consulți un specialist în domeniul sănătății pentru a obține informații și sfaturi adecvate în funcție de situația ta specifică.

Cum poate fi utilizat călinul în scopuri terapeutice?

Călinul poate fi utilizat în diferite forme pentru a beneficia de proprietățile sale terapeutice. Iată câteva moduri în care poate fi utilizat:

1. Infuzie de călin: Frunzele și florile călinului pot fi folosite pentru prepararea unei infuzii. Adaugă o linguriță de frunze și flori de călin într-o cană cu apă fierbinte și lasă la infuzat timp de 10-15 minute. Bea infuzia de călin de 2-3 ori pe zi. Această infuzie poate avea efecte antiinflamatorii și calmante.
2. Extract de călin: Există extracte lichide sau tincturi de călin disponibile în magazinele de produse naturiste. Aceste extracte pot fi adăugate în apă sau în alte lichide pentru a beneficia de proprietățile călinului.
3. Ulei de călin: Uleiul de călin poate fi aplicat topic pentru a beneficia de proprietățile sale. Poate fi utilizat pentru masajul zonelor dureroase sau inflamate, având efecte antiinflamatorii și calmante.
4. Suplimente alimentare: Călinul este disponibil și sub formă de suplimente alimentare, cum ar fi capsule sau comprimate. Înainte de a lua suplimente de călin, este recomandat să consulți un specialist în domeniul sănătății pentru a obține sfaturi adecvate.

Este important să reții că fiecare persoană poate reacționa diferit la utilizarea călinului în scopuri terapeutice, iar dozele și modul de utilizare pot varia în funcție de nevoile individuale și de recomandările specialistului.

Când și ce anume se recoltează de la călin?

Partea din călin care se recoltează pentru utilizare în scopuri terapeutice sunt fructele, florile și scoarța. Iată câteva informații despre momentul potrivit pentru recoltare:

1. Florile de călin: Florile de călin sunt recoltate în perioada primăverii, de obicei în luna mai sau începutul lunii iunie, în funcție de zona geografică. Este important să recoltezi florile înainte ca acestea să înceapă să se ofilească sau să își piardă proprietățile.
2. Fructele de călin: Fructele călinului, cunoscute și sub numele de căline sau boabe roșii, se recoltează în perioada de maturare, de obicei în toamnă, în lunile septembrie și octombrie. Fructele ar trebui să fie coapte, de culoare roșie și ușor moi la atingere.

Pentru a obține cele mai bune rezultate terapeutice, este recomandat să culegi fructele și florile călinului într-o zonă curată și nepoluată, departe de sursele de poluare sau pesticide. Asigură-te că recoltezi numai cantitatea necesară și că nu afectezi excesiv planta pentru a permite regenerarea și continuarea creșterii acesteia.

Cand se recolteaza scoarta de călin?

Se utilizează scoarţa de calin (Cortex Viburni) ce se recoltează în aprilie-mai la pornirea in circulatie a sevei. Se taie ramurile şi tulpinile tinere si se decojesc prin inelare. Se indeparteaza scoarta batrana si fragmentele de scoarta cu lemn. Uscarea se face la soare in strat subtire sau in poduri bine aerisite. Calinul după uscare are gust amărui-astringent.

Beneficiile ceaiului de călin

Consumul de ceai de călin poate oferi o serie de beneficii pentru sănătate. Iată câteva dintre acestea:

1. Efect antiinflamator: Ceaiul de călin poate ajuta la reducerea inflamației în organism datorită compușilor săi activi, cum ar fi flavonoidele și vitamina C.
2. Proprietăți antioxidante: Călinul conține antioxidanți care pot ajuta la neutralizarea radicalilor liberi din organism și la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.
3. Susține sistemul imunitar: Datorită conținutului său bogat de vitamina C, ceaiul de călin poate sprijini sistemul imunitar și poate contribui la menținerea sănătății generale.
4. Efecte calmante și sedative: Călinul este cunoscut pentru proprietățile sale calmante și sedative, putând ajuta la reducerea stresului, anxietății și insomniei. Poate fi util în promovarea relaxării și a somnului odihnitor.
5. Susține sănătatea digestivă: Ceaiul de călin poate avea efecte benefice asupra sistemului digestiv, putând ajuta la ameliorarea disconfortului abdominal, a balonării și a altor tulburări digestive minore.

Este important să menționăm că beneficiile exacte ale ceaiului de călin pot varia în funcție de calitatea și pregătirea acestuia, precum și de factorii individuali. Înainte de a începe un tratament cu ceai de călin în scopuri terapeutice, este recomandat să consulți un medic sau specialist în domeniul sănătății pentru a obține sfaturi și recomandări adecvate în funcție de nevoile tale individuale.

Ceaiul de calin – Proprietati, preparare şi utilizare

Scoarta de calin este folosita in medicina umana si veterinara pentru proprietatile sale. Florile, fructele si scoarta de calin sunt utilizate in industria farmaceutica pentru prepararea unor medicamente.

Principii active : astragalină, peonozid, şi alţi derivaţi fenolici, tanin, rezine şi flavonoide.

Acţiune farmacologică.  Calinul are actiune calmantă, spasmolitică, diuretică, astringentă, antidismenoreică.

Întrebuinţări. Calinul se foloseşte în dismenoree, accidente nervoase ale sarcinii şi iminenţă de avort. Are actiune tonica asupra sistemului nervos, este sedativ uterin si cardiotonic.

Pentru tratarea afectiunilor uterine, ca sedativ si cardiotonic, se prepara:

• decoct de calin din 1 lingurita (5g) pulbere scoarta la 200 ml de apa. Se clocoteste 1-2 minute. Se lasa acoperit ceaiul 10-15 minute. Se strecoara. Se consuma 1-2 cani pe zi.
• extract si tinctura de calin, pregatite dupa prescriptiile farmaceutice. Se iau 10-20 de picaturi pe zi dupa nevoie sau 1-2 lingurite.

Tratamente cu calin din tradiţiile populare. Călinele fierte se dădeau pentru tuse şi năduşală. Unii le fierbeau cu cocenii de păpuşoi roşii, într-o oală nouă şi luau din decoct seara, când se culcau.

Etimologia denumirii. Viburnum vine de la latinescul viere — a lega, deoarece ramurile de Viburnum lantana servesc ca nuiele de mlajă. Altă variantă este că ar deriva de la cuvântul indoeuropean ueib — a răsuci, iar sufixul urnum din latinescul alburnum = alburn.

Calinul – Contraindicatii și posibile efecte adverse

Calinele sau fructele au actiune vezicanta asupra mucoaselor si a pielii. Consumate proaspete pot provoca gastroenterite. Toxicitatea fructelor nu este mare, dar riscurile consumarii lor sunt indiscutabile.

Călinul (Viburnum opulus) este în general considerat sigur pentru consumul uman, însă există câteva contraindicații și posibile efecte adverse pe care este important să le cunoști:

1. Sensibilitate alergică: Unele persoane pot fi sensibile sau alergice la călin. Dacă ai avut reacții alergice la plante din familia Caprifoliaceae sau la alte plante similare, este posibil să ai și o reacție la călin. Este recomandat să consulți un medic înainte de a utiliza călinul dacă ai o istorie de alergii.
2. Interacțiuni medicamentoase: Călinul poate interacționa cu anumite medicamente, în special cele care au efecte asupra coagulării sângelui. Este important să consulți medicul sau farmacistul înainte de a utiliza călinul dacă iei medicamente anticoagulante sau antiagregante plachetare.
3. Toxicitate: Deși călinul este în general considerat sigur pentru consumul uman, fructele și semințele sale pot fi toxice dacă sunt consumate în cantități mari. Este important să respecți doza recomandată și să nu depășești cantitatea recomandată.
4. Interacțiuni cu sarcina și alăptarea: Datorită posibilelor efecte uterine, este recomandat ca femeile însărcinate sau care alăptează să evite consumul de călin în scopuri terapeutice.

Este întotdeauna recomandat să consulți un medic sau specialist înainte de a utiliza călinul în scopuri terapeutice, mai ales dacă ai condiții medicale preexistente, iei medicamente sau ești însărcinată sau alăptezi.