Dureri de cap sau cefalee: Tipuri, cauze, simptome și tratamente

Prin cefalee se înţelege orice durere de cap, acest termen medical avându-şi originea în cuvântul grecesc “kephale”, care însemnă cap, şi nu în cuvântul românesc ceafă, aşa cum cred, în mod greşit unele persoane. Corect este să se vorbească despre dureri de cap, şi nu despre durerea de cap, întrucât nu toate sunt la fel, atât cauzele cât şi mecanismele care le provoacă fiind foarte numeroase. De asemenea, trebuie făcute deosebirea între cefalee şi durerile feţei, ultimele alcătuind o categorie aparte. Înainte de a vorbi despre cefalee este bine să ne reamintim câteva fenomene comune oricărei dureri.

Noţiuni generale despre dureri de cap

Oriunde ar fi localizată, durerea nu reprezintă o boală, ci un simptom, un semnal de alarmă menit să vestească instalarea unei îmbolnăviri, sau o tulburare a normalei funcţionări a unui organ, aparat ori sistem, sau a întregului organism. Locul unde apare durerea nu corespunde întotdeauna cu sediul procesului patologic sau al tulburării funcţionale. Se ştie, spre exemplu, ca în criza de angină pectorală pot apărea dureri în braţul stâng, uneori chiar în abdomen. De multe ori scăpate din vedere, cu sau fără voie, fenomenele înfăţişate prilejuiesc desprinderea unor învăţăminte folositoare pentru cel cu dureri de cap.

Astfel, dacă durerea nu este decât un simptom, care poate apărea datorită celor mai diverse îmbolnăviri, înseamnă că suprimarea ei cu ajutorul calmantelor nu este în mod obligatoriu însoţită şi de vindecarea bolii care i-a dat naştere. Cu alte cuvinte, durerile dispar, dar afecţiunea continuă să evolueze nestingherită. Ori, ţinta oricărui tratament este vindecarea bolii, care atrage după sine şi eliminarea tuturor simptomelor.

În sfârşit, pentru a alege tratamentul potrivit, trebuie stabilit întâi diagnosticul afecţiunii, diagnostic pe care numai medicul este în măsură să-l precizeze. Este uşor de înţeles la ce riscuri se expun cei care încearcă să-şi pună singuri diagnosticul propriei suferinţe, comparând simptomele lor cu cele ale altui bolnav, de vreme ce fiecare simte, trăieşte şi descrie tulburările sale în felul lui. Asemănările sunt înşelătoare, iar cauza aceleaşi dureri nu este totdeauna aceeaşi, chiar dacă mecanismul care o face să apară este acelaşi.

Cum deosebim unele dureri de cap

Şi, apoi, vorbind despre cefalee, pentru a-i înţelege semnificaţia, trebuie luată în considerare o seamă de caractere, aceste dureri de cap deosebindu-se între ele prin:

1. Felul în care se instalează: cu încetul, dintr-o dată etc.;
2. Împrejurările în care apar sau se accentuează: la ridicarea din pat, la aplecare, la mişcări bruşte ale capului, la efort fizic sau mintal, la supărare, pe nemâncate, după expunerea la soare etc.;
3. Cât durează şi cum evoluează: sunt trecătoare sau durabile, apar sub formă de crize puternice, repetate, sau sunt continue;
4. Momentul zilei, al săptămânii, al lunii sau al anului în care apar: dimineaţa, în a doua jumătate a zilei, noaptea, numai duminica sau lunea, în anotimpul cald sau în cel rece, la femei in perioada menstruaţiei etc.;
5. Intensitatea durerilor: surdă sau violentă, slabă la început ţi înteţindu-se după aceea etc.;
6. Felul durerii: ca o arsură, ca o apăsare, ca o strânsoare, cu zvâcnituri etc.;
7. Zona pe care o cuprinde: la frunte, în creştet, la tâmple, la ceafă, de o singură parte a capului sau cuprinde tot capul etc.;
8. Dacă apariţia durerii este precedată, însoţită sau urmată de alte simptome: înceţoşare a vederii, ameţeli, vărsături, febră, paralizii etc.

Toate deosebirile semnalate se datoresc faptului ca mecanismele care dau naştere cefaleelor sunt mai multe. Dar, înainte de a le descrie pe cele principale, trebuie precizate două lucruri importante, şi anume, că fiecare astfel de mecanism poate fi declanşat de boli diferite şi numeroase şi că, dintre formaţiunile intracraniene, creierul nu doare, numai meningele şi vasele de sânge sunt înzestrate cu sensibilitate la stimuli dureroşi, iar dintre formaţiunile extracraniene, pielea, muşchii şi vasele de sânge sunt dotate cu sensibilitate la durere.

De unde apar dureri de cap: Mecanismele cefaleei

• Distensia, dilatarea sau constricţia arterelor face ca în jurul lor să se acumuleze substanţe numite neuro-vazo-active (neuroşi bradikinia, acetilcolina şi substanta P), care provoacă dilatarea arterei, edem, creşterea sensibilităţii la durere şi alte fenomene locale, rezultatul fiind apariţia cefaleei vasculare, având ca prototip migrena;
• Tracţiunea şi/sau deplasarea arterelor, venelor sau sinusurilor venoase intracraniene, care pot fi provocate de tumori cerebrale, abcese, hemoragii sau cheaguri de sânge sau de alte formaţiuni patologice care reduc volumul spaţiului intracranian;
• Imflamaţia formaţiilor intracraniene sensibile la durere sau a ţesuturilor din jurul lor, care se însotesc de vasodilataţie, edem şi modificări ale ţesuturilor afectate; exemplu: meningite, encefalite etc.;
• Compresiunea directă asupra porţiunilor intracraniene ale nervilor cranieni sau asupra rădăcinilor primelor două perechi de nervi rahidieni.

Cum este de aşteptat, caracterele cefaleei depind de mecanismul care o provoacă, dar afecţiunile care pun în mişcare fiecare mecanism nu se limitează la cele locale, intracraniene, ci şi la altele situate la distanţă, boli ale ficatului spre exemplu, sau îmbolnăviri ale întregului organism, de natură infecţioasa, alergică, toxică, metabolică etc., chiar şi la unele stări psihice deosebite.

Lista celor mai importante categorii de afecțiuni cu cefalee ca simptom acut:

• Afecțiunile vasculare: Aceste afecțiuni includ migrenele, durerile de cap tensionale și durerile de cap de cluster. Migrenele sunt cauzate de o dilatare a vaselor de sânge din creier, care poate duce la dureri pulsatile, greață, vărsături și sensibilitate la lumină și sunet. Durerea de cap tensională este cauzată de încordarea mușchilor din jurul capului și gâtului. Durerea de cap de cluster este o formă severă de durere de cap care apare în mod regulat, de obicei în jurul unei singure părți a capului.
• Afecțiunile neurologice: Aceste afecțiuni includ infecțiile, tumorile, accidentul vascular cerebral și bolile neurodegenerative. Infecțiile, cum ar fi meningita și encefalita, pot provoca dureri de cap severe, însoțite de alte simptome, cum ar fi febră, greață și vărsături. Tumorile cerebrale pot provoca dureri de cap, de obicei progresive și persistente. Accidentul vascular cerebral poate provoca dureri de cap severe, însoțite de alte simptome, cum ar fi slăbiciune sau amorțeală la nivelul feței, brațelor sau picioarelor, dificultăți de vorbire sau vedere și pierderea conștienței. Bolile neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer și boala Parkinson, pot provoca dureri de cap, de obicei persistente și difuze.
• Afecțiunile oftalmologice: Aceste afecțiuni includ glaucomul, miopia și hipermetropia. Glaucomul este o afecțiune a ochiului care poate provoca dureri de cap, de obicei însoțite de alte simptome, cum ar fi vedere încețoșată, halouri în jurul luminilor și dureri la nivelul ochilor. Miopia și hipermetropia sunt afecțiuni ale ochiului care pot provoca dureri de cap, de obicei însoțite de alte simptome, cum ar fi vedere încețoșată la distanță sau la apropiere.
• Afecțiunile endocrine: Aceste afecțiuni includ hipertiroidismul și hipotiroidismul. Hipertiroidismul este o afecțiune în care glanda tiroidă produce prea mulți hormoni tiroidieni. Hipotiroidismul este o afecțiune în care glanda tiroidă produce prea puțini hormoni tiroidieni. Ambele afecțiuni pot provoca dureri de cap, de obicei însoțite de alte simptome, cum ar fi oboseală, scădere în greutate sau creștere în greutate, iritabilitate și sensibilitate la căldură sau frig.
• Afecțiunile metabolice: Aceste afecțiuni includ deshidratarea, hipoglicemia și hiperglicemia. Deshidratarea este o stare în care organismul nu are suficientă apă. Hipoglicemia este o afecțiune în care nivelul zahărului din sânge este prea scăzut. Hiperglicemia este o afecțiune în care nivelul zahărului din sânge este prea ridicat. Toate aceste afecțiuni pot provoca dureri de cap, de obicei însoțite de alte simptome, cum ar fi sete, oboseală, amețeli și confuzie.
• Afecțiunile psihiatrice: Aceste afecțiuni includ anxietatea, depresia și stresul. Anxietatea și depresia pot provoca dureri de cap, de obicei însoțite de alte simptome, cum ar fi tulburări de somn, tulburări de concentrare și tulburări de dispoziție. Stresul poate provoca dureri de cap, de obicei însoțite de alte simptome, cum ar fi oboseală, iritabilitate și dificultăți de concentrare.

Parcurgând lista celor mai importante categorii de îmbolnăviri care pot da naştere la cefalee, este greu de crezut ca vreo persoană să mai fie tentată să încerce să-şi pună singură diagnosticul propriilor dureri sau ale altcuiva.

Tocmai de aceea vom înfăţişa, în continuare, două forme ale durerilor de cap care sunt mai ales întâlnite şi mijloacele de ale preveni sau de a le calma, până la consultarea medicului.

Cefaleea (dureri de cap) de tip vascular

Uneori se instalează brusc, ca din senin, alteori este precedată de o stare de nelinişte sau de nişte imagini strălucitoare, ca nişte fulgere. Poate apărea şi mai cu încetul, suportabilă la început, înteţindu-se şi menţinându-se puternică timp îndelungat sau crescând în intensitate, până ajunge la nesuportat. Acest tip de cefalee se poate limita numai la o zonă a capului, cuprinzând tâmpla sau orbita de o parte, ori jumătatea capului, dar poate să intereseze tot capul, concentrându-se fie spre frunte, fie spre ceafă. Bolnavul descrie aceste dureri de cap ca pe o senzatie de presiune intracraniană, iar când atinge maximul i se pare că îi va crăpa capul.

Altă trăsătură caracteristică cefaleei vasculare este caracterul ei pulsatil, cu zvâcnituri, comparate de cel suferind cu lovituri de ciocan în creier. Atunci când aceste dureri de cap sunt deosebit de mari, pot apărea şi simptome însoţitoare, ca ameţeli, greaţă, vărsături, tulburări ale vederii, vedere înceţoşată, vedere dublă, strâmtarea câmpului vizual, paloare a feţei, transpiraţii abundente, căderea unei pleoape, pierderea puterii într-un membru superior sau inferior, fenomene de cele mai multe ori trecătoare, dar care pot să se şi agraveze. Alteori, durerea de cap creşte rapid în intensitate, până ce bolnavul îşi pierde cunoştinţa.

De asemenea, de multe ori, odată cu înteţirea durerii apare o sensibilitate deosebită la zgomot, la lumina puternică, la mişcări bruşte ale capului, la zguduiri ale corpului, bolnavul întinzându-se în pat, nemişcat, cu capul îngropat în pernă, evitând să şi vorbească.

Prototipul de cefalee vasculară este migrena, caracterizată de crize dureroase, localizate de o singură parte a capului, cuprinzând numai orbita sau jumătatea feţei. Criza este uneori anunţată de imagini scânteietoare sau de o stare de proastă dispoziţie, durează de la cateva ore la 2-3 zile şi încetează brusc, aşa cum a venit.

Crizele se repetă la intervale neregulate, fără motive aparente sau provocate de emoţii puternice, la femei repetându-se mai des în jurul perioadelor menstruale. Durerea este violentă, pulsatilă şi se însoţeşte de ameţeli, greaţă, vărsături, tulburări de vedere, paloarea feţei şi, mai rar, de paralizia pleoapei de partea dureroasă, a mâini sau a piciorului, care dispar după un timp de la trecerea crizei dureroase. În timpul crizei bolnavul este atât de sensibil la orice stimuli, încât simpla lovire a patului pe care stă îi înrăutăţeşte durerile de cap.

Dureri de cap de tip migrene

Migrena este o suferinţă mai des întâlnită la femei, uneori având un caracter ereditar. Există însă, şi crize asemănătoare, dar nu identice, cu cele de migrena, care pot apărea la persoanele suferind de o boală hipertensivă atunci când tensiunea arterială atinge valori foarte ridicate, dar şi la bolnavi cu diferite boli vasculare cerebrale, la cei cu afecţiuni ale vezicii biliare etc.

Cefaleea vasculară poate îmbrăca şi alte forme ca, spre exemplu, continuă, de durată, cu fluctuaţii ale intensităţii în diferite momente ale zilei sau ale nopţii, neînsoţită de simptomele semnalate în cazul migrenei, numai uneori fiind prezente ameţeli si tulburări mai atenuate ale vederii.

Printre afecţiunile care pot da naştere unor astfel de dureri de cap se înscriu stările febrile, boli infecţioase, alergice sau vasculare, traumatisme craniene, boli oculare, diferite suferinţe ale formaţiunilor intracraniene, ale coloanei vertebrale cervicale etc.

Există, însă, şi o cefalee vasculară mai uşoară, trecătoare, dar repetându-se în împrejurări asemănătoare, care apare din cauza nemâncării la vreme, a fumatului excesiv, a abuzului de băuturi alcoolice sau excitante – cafea, ceai chinezesc, cacao etc. sau de medicamente folosite timp îndelungat, fără recomandarea medicului, cum este cazul fenacetinei conţinută în unele tablete antinevralgice.

Este de la sine înţeles că în oricare dintre formele cefaleei vasculare este obligatorie consultarea medicului. Dar atunci când durerile apar brusc, se înteţesc şi ajung repede de nesuportat sau se însoţesc de paralizii, de vărsături, tulburări mari de vedere, rărirea pulsului sau de pierderea cunoştinţei, se va apela de urgenţă la Serviciul de Salvare (sunând gratuit la numărul 112).

Chiar şi în cazul în care după o criză de scurtă durată, atât durerea, cât şi eventualele semne însoţitoare dispar, cu sau fără ajutorul medicamentelor, fără să se mai repete curând, este neapărat necesar un control al stării de sănătate, putând fi vorba de un prim semn al instalării unei boli încă ascunsă.

Când este vorba de o criză de cefalee vasculară sau de dureri de cap foarte mari şi de simptome însoţitoare ca acelea descrise mai sus, prima măsură până la venirea medicului este repausul la pat, într-o cameră liniştită, bine aerisită, iar lângă bolnav rămâne o singură persoană, care să-l supravegheze şi să-i poată fi de ajutor.

Pentru calmarea durerilor de cap, dacă ele apar pentru prima dată şi dacă bolnavul nu se ştie suferind de vreo afecţiune cronică sau de o intoleranţă la medicamentele calmante ale durerii spre exemplu, alergia la Piramidon şi la substanţe înrudite – i se poate administra 1-2 tablete de acid acetilsalicilic (Aspirină), Piramidon, Algocalmin, eventual asociate cu o tabletă de Lizadon, Berganal sau Distonocalm. Dacă din cauza vărsăturilor bolnavul nu poate înghiţi tabletele, se folosesc supozitoare cu Algocalmin sau cu Lizadon. Este bine de ştiut că unele medicamente împotriva durerilor sunt iritante pentru stomac şi provoacă arsuri, motiv pentru care tabletele se rup în bucăţele şi se înghit cu lichid suficent lapte, apă, ceaiuri etc.

Dureri de cap (cefalee) de tip muscular

Cefaleea de tip muscular se întâlneşte poate chiar mai des decât cea vasculară, apărând în stări psihice deosebite, la cei suferinzi de afecţiuni nevrotice, dar şi in alte multe boli. Rareori se instalează brusc şi nu îmbracă decât foarte rar aspectul de criză cu dureri de cap violente. Ea apare pe nesimţite, se menţine vreme mai îndelulgată şi, deşi nu atinge intensitatea cefaleei vasculare, este foarte supărătoare, pentru că se însoteşte frecvent de o senzaţie de oboseală accentuată, de scăderea puterii de concentrare şi a randamentului activităţii, de o proastă-dispoziţie, de nelinişite, uneori şi de ameţeli, insomnie etc.

În mod obişnuit durerile cuprind tot capul, putându-se concentra la ceafa sau la frunte. Durerea este descrisă ca o arsură, o strânsoare, o apăsare sau o greutate şi pierde din intensitate prin masajul muşchilor cefei sau a frunţii, dispare de obicei în timpul somnului şi trece neobservată în timpul unei discuţii sau al unei activităţi plăcute sau distractive.

Această formă de cefalee poate apărea şi la persoane sănătoase, supuse unui efort mintal intens, în perioade de mare încordare emoţională, după evenimente neplăcute, în stările de surmenaj.

Elevii şi studenţii, mai ales, se plâng adesea, în preajma sesiunilor de examene, de cefalee musculară la ceafa, dublată de senzaţia de înţepenire a muşchilor cefei şi însoţită de dificultăţi la învăţătură şi de alte semne de surmenaj. În schimb, în timpul unui efort mintal intens sau în aşteptarea unui eveniment neplăcut durerea este des localizată la frunte, observându-se, cu uşurinţă, fruntea puternic încreţită. De multe ori simpla normalizare a activităţii, evitarea muncii în asalt etc. şi a stilului de viaţă, respectarea orelor de masa şi de somn etc., conduce la dispariţia acestor dureri de cap.

Există, însă, şi boli psihice însotite de cefalee musculară, cum este nevroza, spre exemplu, dar durerile sunt mai persistente şi întovărăşite de numeroase alte simtome psihice şi somatice caracteristice acestei afecţiuni. Şi la aceşti bolnavi măsurile de normalizare a modului de viaţă şi de activitate se situează pe prim-plan, dar ele trebuie completate cu alte mijloace de tratament indicate de medicul specialist.

O altă cauză a cefaleei musculare o reprezintă suferinţe ale coloanei vertebrale cervicale, unele putând fi provocate de păstrarea, timp îndelungat, a unor poziţii vicioase ale capului sau ale corpului la masa de lucru ori la locul de muncă, altele sunt determinate de îmbolnăviri diverse ale coloanei cervicale, ca, spre exemplu, spondiloza.

În toate cazurile de cefalee musculară există pericolul obişnuinţei cu medicamentele calmante împotriva durerilor de cap, medicamente care, aşa cum s-a arătat, pe lângă acţiunea iritantă pentru mucoasa gastrică, pot produce, prin folosirea îndelungată, anemii şi alte boli ale sângelui. Aşa fiind, orice durere de cap de acest tip, care persistă timp îndelulgat sau se repetă şi după normalizarea modului de viaţă şi a stilului de muncă, impune consultarea medicului.

Concluzia despre durerile de cap

În concluzie, subliniem încă o dată că apariţia unei dureri de cap nu trebuie privită nici cu superficialitate, dar nici cu spaimă. Greşită şi periculoasă este uşurinţa cu care unii atribuie frigului sau curentului o mulţime de îmbolnăviri, inclusiv cefaleea, dar nu mai puţin păgubitoare este spaima celor care negăsind o explicaţie cefaleei care s-a instalat, şi, cunoscând cazul vreunei alte persoane, presupun ca ar putea suferii de o tumoare cerebrală, de un cheag de sânge intracranian sau altă boală gravă.

La apariţia unei durerei de cap, prima grijă trebuie să constea în analizarea stilului propriu de viaţă şi de muncă şi normalizarea lui, acţiune utilă, indiferent de cauza cefaleei. Pentru dureri de cap usoare poti apela la remedii traditionale alternative (vezi 7 remedii casnice pentru dureri de cap sau cefalee), la un ceai de ghimbir, la uleiuri esentiale, la mirodenii precum scortisoara sau cuisoarele, busuioc sau otet de mere.

De asemenea, se impune consultarea neîntârziată a medicului de medicină generală, iar cei aflaţi deja în evidenţa unui specialist petru o afecţiune cronică, a specialistului respectiv. Dar, la fel de importantă pentru vindecarea bolii care a dat naştere cefaleei este aplicarea cu stricteţe nu numai a tratamentului, ci şi a celorlalte măsuri care privesc regimul alimentar, regimul de activitate şi de odihna etc.

Despre tratamentele de bază în tratarea simptomelor cefaleei sau a durerilor de cap

Compușii din plantele medicinale responsabili cu acțiunea benefică asupra durerilor de cap acționează prin diferite mecanisme, care pot fi grupate în următoarele categorii:

• Antiinflamatorii: Acești compuși reduc inflamația, care este o componentă importantă a durerilor de cap de orice tip. Exemple de compuși antiinflamatori din plante medicinale includ:
  • Ginkgo biloba: flavonoide
  • Rădăcină de ghimbir: gingerol, shogaol
  • Melisa: apigenina, luteolina
  • Mentă: mentol
  • Passiflora: flavonoide
  • Curcumină: curcumină
• Analgezice: Acești compuși acționează direct asupra receptorilor durerii, blocând transmiterea semnalelor de durere către creier. Exemple de compuși analgezice din plante medicinale includ:
  • Rădăcină de ghimbir: gingerol, shogaol
  • Mentă: mentol
  • Acid salicilic: salicilat de metil
• Relaxante musculare: Acești compuși relaxează mușchii, care pot fi încordați în timpul durerilor de cap. Exemple de compuși relaxante musculare din plante medicinale includ:
  • Melisa: apigenina, luteolina
  • Passiflora: flavonoide
• Antihistaminice: Acești compuși blochează acțiunea histaminei, o substanță care poate provoca dureri de cap. Exemple de compuși antihistaminice din plante medicinale includ:
  • Melisa: apigenina, luteolina
• Antidepresive: Aceste medicamente pot ajuta la reducerea stresului și a anxietății, care pot fi factori declanșatori ai durerilor de cap. Exemple de plante medicinale cu proprietăți antidepresive includ:
  • Melisa: apigenina, luteolina
  • Passiflora: flavonoide

Mecanismele exacte prin care acționează acești compuși nu sunt pe deplin înțelese, dar cercetările au arătat că au efecte benefice asupra durerilor de cap.

Iată câteva exemple specifice de cum pot acționa acești compuși:

• Ginkgo biloba: Flavonoidele din ginkgo biloba inhibă producerea de prostaglandine, care sunt substanțe care contribuie la inflamație. De asemenea, acestea îmbunătățesc circulația sângelui la nivelul creierului, ceea ce poate ajuta la reducerea durerii.
• Rădăcină de ghimbir: Gingerolul și shogaolul din rădăcina de ghimbir au proprietăți antiinflamatorii și analgezice. De asemenea, acestea au proprietăți antioxidante, care pot ajuta la protejarea celulelor de deteriorare (precum oxidarea).
• Melisa: Apigenina și luteolina din melisa au proprietăți antiinflamatorii și antioxidante. De asemenea, acestea au proprietăți sedative și relaxante, care pot ajuta la reducerea stresului și a anxietății.
• Mentă: Mentolul din mentă are proprietăți antiinflamatorii, analgezice și relaxante musculare. De asemenea, acesta are proprietăți antiemetice, care pot ajuta la reducerea greaței și vărsăturilor care pot însoți durerile de cap.
• Passiflora: Flavonoidele din passiflora au proprietăți sedative și relaxante, care pot ajuta la reducerea stresului și a anxietății.
• Curcumină: Curcumina are proprietăți antiinflamatorii, antioxidante și analgezice. De asemenea, aceasta are proprietăți antiproliferative, care pot ajuta la prevenirea dezvoltării tumorilor.

Este important de menționat că, în ciuda cercetărilor care au arătat efecte benefice asupra durerilor de cap, aceste plante medicinale nu sunt o alternativă la medicamentele convenționale. Dacă aveți dureri de cap frecvente sau severe, este important să consultați un medic.

Resurse oficiale despre dureri de cap sau cefalee

• Clasificarea Internațională a Tulburărilor Cefalalgice: elaborată de Comitetul de Clasificare a Cefaleelor al Societății Internaționale de Cefalee – Descarcă de aici ca PDF
• Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA): Rezumatul Caracteristicilor Produsului: RCP, pentru Imigran (sumatriptan), un medicament utilizat pentru tratamentul migrenelor – Descarcă de aici documentul oficial