Fructele în alimentaţia sportivilor

În general, se consideră că în alimentaţia sportivilor raportul între principiile nutritive calorigene (proteine, lipide, glucide), trebuie să fie de 1/1/4. Nevoi crescute sunt şi în ce priveşte sărurile minerale, mai ales de fosfor, de sodiu şi potasiu, acestea din urmă ca urmare a pierderilor importante în urma eforturilor fizice din timpul antrenamentelor şi a competiţiilor.

Trebuie reţinut faptul că nevoia de potasiu este foarte crescută în primele 15-20 minute după efort, când trebuie combătută acidoza metabolică din organism. În această etapă, în alimentația sportivilor sunt recomandate sucurile naturale din fructe, care au proprietăţi alcalinizante.

Regimul alimentar la sportivi în funcție de disciplina

În alimentația sportivilor din unele discipline sportive, precum maratonul, ciclismul, canotajul etc., care solicită eforturi fizice eşalonate pe o perioadă mai mare de timp, sunt indicate alimentele lichide bogate în factori nutritivi, din care fac parte şi sucurile de fructe (de portocale, lămâi, mere).

În cazul eforturilor fizice la altitudini mari este necesar tot un regim alimentar hipercaloric, bogat în glucide, dar totodată şi în săruri minerale şi vitamine, elemente în care excelează fructele.

Pentru mai multe detalii despre consumul de fructe îți recomand să citești articolul Tu știi de ce trebuie să consumăm fructe zi de zi?

În perioada de pregătire şi cantonament, alimentaţia sportivilor trebuie să cuprindă, alături de celelalte alimente, un sortiment larg de fructe, care să permită întocmirea unor meniuri variate şi echilibrate din punct de vedere al factorilor nutritivi.

Amatorii de alpinism trebuie să ştie că foarte multe accidente de munte, cauzate de epuizarea fizică, se datoresc de cele mai multe ori unor greşeli de regim alimentar. Consumul mare de calorii trebuie compensat de o sporire a aportului de oxigen, ca urmare a efortului şi a scăderii presiunii atmosferice. Înlocuirea caloriilor consumate în alimentația alpiniștilor sportivi se poate face pe seama lipidelor, a proteinelor animale, dar mai ales a celor vegetale (nuci, alune, arahide).

De mare valoare sunt şi glucidele de origine vegetală, ca dulceaţa de fructe, fructele uscate bogate în zahăr (prune, caise, smochine), sucurile şi siropurile din fructe. Siropurile preparate prin macerare la rece cu miere de albine, pe lângă efectul energetic, combat deshidratarea organismului şi permit eliminarea, prin rinichi, a diferitelor toxine acumulate în urma oboselii.

Aceste câteva consideraţii sunt argumente suficiente ca şi alimentaţia sportivilor să se înscrie în limite raţionale, determinate ştiinţific şi în cadrul căreia fructele pot să participe eficient.

Fructele în alimentația sportivilor din România

Din fericire Guvernul României ne susține eforturile sportivilor și în acest sens hotarârea de guvern 720 din 2016, articolul 16, propune:

Cluburile sportive care au echipe sau grupe de copii și juniori pot acorda acestora în ziua antrenamentului, pentru compensarea efortului depus, alimente constând în produse lactate, fructe, miere sau alte produse cu efect nutritiv similar, în limita sumei de până la 15 lei/sportiv.

Hotărârea nr. 720/2016 privind modificarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007

Introducerea fructelor în alimentația sportivilor din cluburile sportive din România este o acțiune mai puțin importantă, după cum putem sesiza din planurile de achiziții publice ale acestor cluburi patronate de Ministerul Tineretului și Sportului.

Vecinii noștri din Moldova, de la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“, depun eforturi susținute în a reglementa cu sprijin științific, regimul alimentar al sportivilor. Este vorba despre acest studiu privind „Principiile de bază privind organizarea alimentaţiei sportivilor” prin care câțiva medici cu experiență în nutriție au analizat publicațiile științifice despre alimentația sportivilor la care au alaturat rezultate obținute de la investigațiile despre alimentația reală a sportivilor tineri. Astfel au elaborat recomandări privind principiile de bază ale alimentației sportivilor, cât și recomandări privind necesarul de substanțe nutritive și de organizare a regimului alimentar. Bravo lor!