Tipuri de flori – ce știm despre biologia florilor

Reușita culturilor de flori depinde într-o măsură mare de modul în care se respectă anumite însușiri biologice și ecologice ale plantelor în tehnicile lor de cultură, deci, trebuie să știm câte ceva despre biologia florilor, trebuie sa stim ce tipuri de flori avem.

Biologia florilor – ce stim despre flori

Însușirile biologice ale plantelor se exprimă în general prin metoda de înmulțire, durata vitalității semințelor, facultatea germinativă a semințelor, durata de viață a plantelor, epoca de înflorire, rezistența la boli, rezistența la condițiile de mediu excesive (frig, căldură, secetă, ploi torențiale). În principiu, aceste însușiri biologice se refera la tot ce tine de îndeplinirea funcțiilor plantei pe parcursul vieții sale. Cunoașterea acestor însușiri este importantă în aplicarea tehnologiilor de cultivare a florilor pentru a obține rezultatele dorite. În funcție de aceste însușiri, există diverse clasificări ale speciilor de flori, avand astfel diverse tipuri de flori.

Cel mai folosit criteriu în gruparea florilor de grădină este durata de viață a plantei. După acest criteriu, avem 3 tipuri de flori (specii florale): speciile anuale, bisanuale (bienale) și perene.

Tipuri de flori

Plantele / Florile anuale

In această categorie de plante, durata de vârstă este de 4-10 luni pe  parcursul unui singur an. Acestea înfloresc abundent vara și dispar toamna, la apariția primelor semne de brumă. Florile anuale asigură decorul grădinilor din mai până în septembrie-octombrie. Unele dintre ele (garoafa, ochiul boului, centaurea, nemțișorul, etc.) furnizează florile tăiate pentru comercializarea pe piață. Altele sunt excelente pentru ronduri, platbande, jardiniere, coșuri suspendate și alte tipuri de amenajări ale grădinilor și fațadelor clădirilor.

Florile anuale se înmulțesc în special prin semințe și mai rar prin alte procedee. Semințele de flori anuale se pot semăna direct în grădină mai devreme sau mai târziu (aprilie – mai), în funcție de preferințele lor față de căldură. Câteva dintre aceste plante anuale – nemțișorul, macul, latirusul, floarea miresei se seamănă numai afară, direct pe teren, în prima parte a primăverii, pentru că răsadurile lor nu suportă mutarea, iar pentru a crește mai bine, necesită o vreme mai răcoroasă și zilele să fie mai scurte. Semănatul florilor anuale însă se face cel mai adesea în camere, sere, răsadnițe, solarii pentru a produce răsaduri cu scopul de a realiza înflorirea mai repede.

Plantele / Florile bienale

Sunt cele care cresc pe parcursul a doi ani consecutiv și înfloresc o singură dată. Acestea se seamănă de obicei vara, în iunie-iulie, în răsadnițe sau direct afară. Plantarea la locul definitiv se face în toamna aceluiași an sau în primăvara anului următor (martie), important este ca plantele sa ierneze  sub protecția zăpezii. Înflorirea se produce în al doilea an – primăvara și la începutul verii. Panseluțele sunt singurele care pot înflori din toamnă. După înflorire, plantele bienale sunt scoase și înlocuite cu răsaduri de specii anuale , care vor asigura decorul pe durata verii. Dacă sunt lăsate pe loc și pe perioada verii, ele cresc și înfloresc din ce în ce mai puțin.

Plantele/florile perene

Sunt cele care înfloresc mai mulți ani la rând, în mod repetat. În fiecare an ele trec printr-o perioadă de repaus care se datorează fie căldurii excesive din timpul verii, fie frigului din perioada iernii. Înflorirea lor depinde de această trecere prin repaus. La rândul lor, plantele perene sunt împărțite în 2 categorii, în funcție de organele care le asigură supraviețuirea de la un an la altul (muguri, rizomi, bulbi).

Tipuri de flori – Specii perene hemicriptofite

Sunt cele care prezintă muguri la colet sau pe rădăcină, care rezistă la temperaturile scăzute din timpul iernii, iar primăvara servesc la refacerea părților aeriene ale plantei. Înmulțirea lor se face în diferite modalități și la date diferite, în funcție de perioada de înflorire și de exigențele față de mediu.

Scoaterea și fragmentarea tufei se practică în majoritatea cazurilor la interval de 3-5 ani. Timpul optim este toamna (octombrie) și primăvara devreme, pentru majoritatea lor. Butășirea se aplică la speciile cu tije subțiri și numeroase (garofița, aubretia). Butașii se fac la începutul verii, după înflorire și se pun în răsadnițe să prindă rădăcină sau chiar se plantează direct afară.

Plantele noi obținute prin butășire și divizarea tufei se cresc un an. Numai după aceea se folosesc la plantările definitive. Semănatul este de asemenea folosit la înmulțire. El se face deseori la începutul verii, direct afară. Culturile de flori perene hemicriptofite se face toamna și primăvara devreme, numai câteva dintre ele se plantează vara (bujorul, căldărușa)

Tipuri de flori – Specii perene geofite

Sunt acele plante care au în pământ organe specializate în depozitarea de substanțe de rezervă și în asigurarea perpetuării și înmulțirii plantei. Aceste organe sunt bulbii (lalea, zambilă, narcisă, crin), tuberobulbii (gladiolă, brândușă), rizomii (stânjenei, cana) și rădăcinile tuberizate (dalia). O parte din speciile perene geofite nu rezistă afară peste iarnă (dalia, gladiola, tuberoza, cana). In acest caz, toamna se scot din pământ și se depozitează la temperaturi de 5-9 grade. Primăvara următoare se replantează.