In tara noastra, afinul (Vaccinium myrtillus) creste salbatic, in zonele de munte, unde formeaza covoare compacte. In cultura este introdus afinul cu tufa inalta, originar din America de Nord.
Afinele, fiind bogate in zaharuri, vitamine, saruri minerale si alte substante, sunt apreciate pentru consum in stare proaspata si prepararea a numeroase produse: compot, suc, sirop, lichior, dulceata, jeleu, afinata, vin, etc.
CUPRINSUL ARTICOLULUI
Particularitati de crestere si fructificare a afinului
Afinul creste sub forma de tufa inalta de 1-1,5 m, formata din mai multe tulpini. Fiecare tulpina rodeste bine pana la varsta de 5 ani. In conditii favorabile de agrotehnica, o parte din lastari depasesc lungimea de 40-45 cm, formeaza valul al doilea de crestere si lastari anticipati scurti si subtiri, care devin aproape in totalitate ramuri roditoare. Afinul fructifica atat pe ramuri scurte (5-10 cm), cat si pe ramuri anuale de lungime mijlocie (25-30 cm).
Afinul incepe sa fructifice inca din anul plantarii, dar pana la varsta de 5-6 ani productiile sunt mici (sub 1 kg de fructe pe tufa). La plantele de peste 10-11 ani, productia de fructe poate ajunge la 3-5 kg pe tufa, uneori mai mult.
Inflorirea afinului are loc in mai, dupa infrunzire. Florile sunt grupate in ciorchini mici. Desi soiurile de afin sunt autofertile, cand li se asigura polenizatori, se obtin fructe mai mari.
Cerintele fata de factorii de mediu
Este o plantă de climat umed si racoros. Desi suporta o usoara semiumbra, afinul da cele mai bune rezultate cand primeste lumina solara direct. Cere soluri acide (pH optim 4,3 -5,0) permeabile, fara exces de umiditate. Iarna suporta temperaturi pana la -25 de grade.
Zona dealurilor inalte si premontana îi este cea mai favorabila.
Inmultirea afinului
Inmultirea se face prin butasire in uscat, butasire in verde si prin despartirea tufei.
Plantarea afinului
Rezultatele cele mai bune se obtin la plantarea de primavara, mai ales in zone cu ierni aspre. Butasii bine inradacinati, in varsta de 2 ani, transplantati cu bulgare de pamant la radacina, dau rezultate mai bune decat butasii de 1 an. Plantarea se face in teren desfundat, la 40-50 cm si fertilizat cu 4-5 kg gunoi putred la metru patrat. Plantarea se face la 2,5X1-1,5 m, in gropi de 30X30X30.
Intretinerea solului la afin
Solul se intretine ca ogor negru sau mai bine, mulcit cu rumegus de conifere, in strat gros de 5-10 cm.
Corectarea aciditatii solului
Se face inainte sau dupa plantare, incorporand in sol rumegus de conifere (1-5 kg pe metru patrat) plus turba acida din 2 in 2 ani, incorporata in jurul plantelor.
Afinul – taierea de primavara
Aceasta procedura este asemanatoare cu a coacazului. Intr-o tufa se lasa 15-20 de tulpini, repartizate pe 5 varste (cate 3-4 tulpini de o varsta). Tulpinile de peste 5 ani se suprima, fiind inlocuite cu altele de 1 an.
In primii 2-3 ani dupa plantare, afinul creste incet si lastareste foarte slab, de aceea, pana la aceasta varsta, de regula, taierile nu sunt necesare. La plantele debile, in varsta de 1-2 ani, se recomanda receparea (scurtarea) tuturor tulpinilor deasupra solului, primavara devreme. In urma receparii, apar lastari vigurosi, care contribuie la fortificarea plantei.
Tulpinile afinului ramifica bine, tufele avand tendinta sa se indeseasca, cu deosebire la soiurile care au coroana stransa. Ramificatiile mai slabe, dese si cu crestere spre interiorul tufei, se suprima. La afin, mugurii de rod se gasesc spre varful cresterilor anuale si de aceea ele nu se scurteaza.
Taierea afinilor se face primavara, inainte de umflarea mugurilor.
Maturarea si recoltarea afinelor
Cand ajung la coacere, afinele se mentin pe planta inca 10-12 zile, apoi incep sa se scuture. Intrucat se coc esalonat, recoltarea unui soi se face in 2-5 reprize, prin scuturarea tulpinilor cu mâna. Fructele cad pe o folie pusa sub tufa. Culesul se incepe dupa ce se zvânta roua, pentru a nu se recolta fructe umezite, care se incing si se strica repede. Ele se valorifica in ziua culesului, fiind foarte perisabile.
Lasă un răspuns