Ceai de turita mare pentru guta ~ Beneficii, proprietati si remedii

Ascultă acest articol:

Turița mare (Agrimonia eupatoria în latină)  este o plantă medicinală erbacee, perenă, întâlnită în toate regiunile țării, preferând locurile umede și semiumbrite din luminișuri și margini de pădure, tufărișuri, pajiști, livezi, margini de drumuri, de la câmpie până în zona montană la cca. 1000 m altitudine. Pentru uzul intern se consumă sub formă de ceai de turiță mare. Planta uscată are un parfum de caise.

Alte denumiri populare pentru turița mare: leuşteanul muntelui, asprișoară, gălbănare de germe, lipici, scai mărunt, sora-fragilor, turicioară, canipoală, coada-racului, dumbravnica, mătcuța, scăișor, turiță, cornățel, boitoreana, buruiana de friguri.

Etimologia denumirii în latină

Cuvântul Agrimonia derivă de la grecescul argemone — un fel de mac. Numele de eupatoria are ca origine numele împăratului pontic Mithridates VI Eupator care se ocupa şi cu studiile botanice.

Descriere plantei turița mare

Are un rizom scurt, târâtor, iar tulpina aeriană este dreaptă, cilindrică sau cu coaste puţin proeminente şi se termină cu inflorescenţe neramificate. Frunzele, dispuse altern, întrerupt imparipenate, lungi până la 15 cm, sunt formate din 5—9 foliole, dinţate pe margini, între care se găsesc 6—10 foliole mici. Florile, hermafrodite, regulate, sunt galben-aurii. Fiecare floare are un caliciu dialisepal format din 5 piese, corola dialipetală, tot din 5 piese ; androceul din 10 stamine ; fructul este o achenă prezentând la maturitate o coroană de ghimpi recurbaţi la vârf.

Locurile unde creşte sau unde se găsește

Turița mare este o plantă erbacee, vivace, acoperită de peri abundenţi ce creşte prin păduri, poieni, pe margini de drum, în locuri semiumbrite cu umiditate mare, de la şes până în zona montană la 1000 m, înfloreşte din luna iunie până în septembrie.

Părți folosite: flori, frunze, tulpina.

Recoltarea plantei pentru utilizări medicinale

În scopuri medicinale, se folosesc părţile aeriene (Herba Agrimoniae) ce se recoltează la începutul înfloririi, din luna iunie până în prima jumătate a lunii august. Se taie partea foliată nelignificată. Uscarea se face la umbră, în strat subţire, în locuri bine aerate. Produsul obţinut are un miros slab şi gust astringent, amărui.

Turița mare – plantă medicinală cu beneficii pentru sănătate

Părțile aeriene ale plantei conțin următoarele principii active: tanin de natură catechică, galotanin şi elagitanin, cvercetină liberă, hiperină şi rutosidă, glicozici ai apigeninei şi luteolinei, substanţe amare, ulei volatil, bioxid de siliciu, acid nicotinic, acid ursolic, vitaminele C şi K, etc.

Părțile aeriene ale turiței mari au utilizări terapeutice în medicina umană și veterinară, cultă și tradițională. Principiile active din plantă sunt coleretice și colagoge, astringente, anticatarale, stimulează secrețiile gastrointestinale și dezvoltă apetitul. Stimulează eliminarea bilei în intestin, favorizează secreția bilei de către celulele hepatice. Conținutul ridicat de tanin asigură o bună acțiune antidiareică. Au însușirea de a reduce inflamațiile mucoaselor.

Planta turiță mare stimulează contracţia veziculei biliare (colagog) şi topește calculii biliari (litiază). Are proprităţi astringente, antidiareice, datorită taninului. Este tonic-amară. Ajută la inducerea somnului.

Turiță mare este folosită în tratamentul colecistopatiilor cronice și congestiilor hepatice, în hipoaciditate gastrică, enterite catarale, în calculoze renale și biliare, diateză urică, în reumatism cronic muscular și articular, gută, alergii, lipsa poftei de mâncare, gingivite, stomatite, inflamații în gură și ale faringelui, ulcer varicos, tumori, răni, contuzii, boli de piele, mușcături de șarpe sau insecte. Este un bun regenator vascular datorita conținutului sau în catechine și are rezultate în tratamentul ulcerelor varicoase. Extractul alcoolic de turiță are proprietăți antivirale.

Turița mare – Tratamente din tradiţiile populare

Planta plămădită în rachiu sau spirt se folosea la tăieturi, pentru oprirea sângelui. Din tulpini se făcea ceai de turiță mare care se bea în loc de apă, pentru gastrită. Un ceai de turiță mare, preparat din părţile aeriene, se lua ca fortifiant cardiac, în boli de ficat, fiere şi în boli de rinichi. Ceaiul îndulcit cu miere de albine se mai folosea pentru gargară în amigdalită. De asemena, ceai de turiță mare, din frunze uscate, se lua în boli de stomac.

Ceai de turiță mare – uz intern

Intern, se utilizează ceai de turiță mare în calculoză biliară, în tulburări ale căilor biliare şi gastro-intestinale, favorizând eliminarea bilei şi decongestionarea ficatului. Prin taninul pe care-l conţine şi acţiunii sale astringente se foloseşte în combaterea diareei. Este recomandat ceai de turiță mare în diateza urică (tendinţa de a depune acid uric), în reumatismul cronic, articular şi muscular. Dă bune rezultate în stările alergice manifestate prin urticarie (mâncărime).

Pentru tratarea litiazei biliare și renale, colecistopatiilor cronice, congestiilor hepatice, în enterite catarale, hipoaciditate gastrică, diaree, gastrită, reumatism, gută, alergii, lipsa poftei de mâncare, se prepară:

• ceai de turiță mare, dintr-o lingură cu pulbere de plantă la o cană (200ml) cu apă clocotită. Se lasă acoperit 15 minute, se strecoară și se beau 2-3 cani pe zi, înainte de mese
• decoct de turiță, din 1 lingură de plantă mărunțită la o cană de apă. Se fierbe 5-10 minute, se strecoară și se beau 2-3 căni pe zi.

ATENȚIE: Nu se supradozează, deoarece se poate declanșa o eliminare bruscă a pietrelor, fiind posibilă obturarea căilor biliare, renale şi spasme puternice.

Ceai de turiță mare – uz extern

Extern, sub formă de băi, se recomandă ceai de turiță mare în ulcere varicoase şi plăgi, ca şi în unele afecţiuni oculare (Tratamente naturiste pentru ochi).

Pentru tratarea gingivitelor, stomatitelor, se prepară:

• ceai de turiță mare, preparat din 2 linguri cu plantă mărunțită, la o cană cu apă clocotită (200 ml). Se lasă acoperit 15-20 de minute. Se strecoară și se face gargară de mai multe ori pe zi;
• decoct din 2 linguri cu plantă mărunțită la o cană (250 ml) cu apă. Se fierbe 15 minute, se lasă acoperit 15-20 de minute, se strecoara si se face gargara de mai multe ori pe zi.

Pentru tratarea inflamațiilor în gură sau gât, se prepară:

• ceai de turiță mare, pregătit dintr-un pumn de frunze de plantă la 1 l de apă. Se fierbe 15-20 de minute. Se strecoară, se adaugă puțin oțet de mere și se face gargară de mai multe ori pe zi.

Pentru tratarea rănilor, afecțiunilor tegumentare, amigdalitei, faringitei, se folosește:

• ceai de turiță mare, făcit din 1 lingură cu pulbere de plantă la o cană (250 ml) cu apă. Se fierbe până scade la o treime din cantitatea inițială. Se strecoară. Rănile și afecțiunile tegumentare se spală, folosind un tampon de vată. Pentru tratarea amigdalelor și faringitelor, se face gragară de mai multe ori pe zi.

Pentru tratarea ulcerului varicos:

• decoct din 200 g plantă la 1 l de vin rosu. Se fierbe 30 de minute. Se strecoară și se fac spălaturi locale.

Pentru combaterea tumorilor și inflamațiilor articulare:

• alifie de turiță mare, din pulbre de frunze amestecate cu vin roșu și unturi proaspete. Se aplică pe tumoare sau pe inflamația articulară.

Pentru tratarea entorselor, luxațiilor, tumorilor:

• decoct din o mână de plantă, o mână de tărâțe de grâu și puțină drojdie de vin la 1 l de apă. Amestecul se fierbe 30 de minute. Se aplică cataplasme locale cu un săculeț în care se introduce amestecul și decoctul.

Pentru tratarea rănilor, contuziilor, mușcăturilor de șarpe și de insecte:

• cataplasme cu planta proaspătă, zdrobită.

Pentru tratarea bolilor de piele:

• decoct dintr-un pumn de amestec, în părți egale, de turiță mare cu fumăriță (Fumaria officinalis) la 1 l de lapte dulce proaspăt. Se fierbe 30 de minute, se strecoară și se spală locul afectat.

Utilizări magice:

Se pune planta în săculeți mici din material, săculeți croșetați pentru protecție și împotriva vrăjilor. De asemenea, se păstrează pentru a alunga energiile negative și spiritele. De asemenea, este folosită pentru a reîntoarce vraja la persoana care a trimis-o.