Cimbrul de grădină crește pofta de mâncare?

Cimbrul (Satureja hortensis) denumit și cimbrul de grădină, este o plantă aromatică folosită în diverse preparate culinare ca și condiment, ajutând la digestia alimentelor grase. Principiile active pe care cimbrul le conține îi oferă proprietăți carminative, expectorante, astringente și se utilizează terapeutic pentru stimularea apetitului, în bronșite cronice sau ca antidiareic.

Florile și frunzele cimbrului de grădină, în stare proaspătă și uscate, sunt folosite la aromatizarea anumitor mâncăruri (sarmale, perișoare, cârnați, chiftele, caltaboș, tobă, supe, sosuri, salate, garnituri, umpluturi, la ouă, brânzeturi, iahnie de fasole), la aromatizarea untului, pentru sandviciuri, în oțetul aromat pentru salată, la aromatizarea murăturilor.

Cultivarea Cimbrului de grădină

Cimbrul de grădină este o plantă erbacee anuală, fiind originar din țările calde (sudul Europei), are cerințe ridicate față de căldură și umiditate, în special în prima parte a perioadei de vegetație. Plantele tinere sunt sensibile la înghețurile de primăvară, din acest motiv se însămânțează primăvara târziu, după trecerea perioadei de îngheț, în prima decadă a lunii aprilie. Potrivit horticultorilor semintele germinează la temperaturi minime de 8-10 grade C. Perioada optimă de vegetație este la temperaturi între 20-25 grade C.

Planta Cimbru poate fi cultivată în straturi în grădină, dar și în ghivece. Preferă solurile afânate, ușoare sau mijlocii, permeabile, cu apă freatică la adâncime mai mare. Nu se recomandă cultivarea în soluri grele, argiloase. Îi place îndeosebi cultivarea în soluri lucrate, expuse la soare, dupa culturi de leguminoase, prașitoare și cereale de toamnă.

Cunoscut și cultivat din antichitate, Cimbrul de grădină (Satureja hortensis) este adesea confundat și utilizat la fel ca și Cimbrisorul de cultură (Thymus vulgaris). Cimbrul este o specie meliferă cu producție de miere de aproximativ 100kg/ha. Florile furnizează albinelor o cantitate de nectar în medie de 1mg/floare cu o concentrație de peste 50% zahăr. Din această cauză este considerată o plantă meliferă cu o pondere economico-apicolă mijlocie.

Recoltarea și uscarea cimbrului de grădină

Se recoltează părţile aeriene ale plantei, ramuri cu frunze (Satureja herba). Recoltarea se poate face manual în cazul cultivării sporadice sau prin cosire în cazul culturilor mai mari. Epoca de recoltare a cimbrului de grădină începe atunci când 40-50% din plantă este înflorită.

Se usucă la umbră în poduri sau camere aerate. Uscarea artificială se face la maxim 35 grade C pentru a păstra principiile active ale uleiurilor volatile, adică proprietățile sale de plantă medicinală, aromatică și condimentară.

Proprietăți ale cimbrului de grădină

Părțile aeriene care nu s-au lemnificat au o mare importanță, atât în medicina umană, cât și în cea veterinară.

Proprietăți:

• sialagoge
• coleretice
• antihelmintice
• antiseptice
• stomahice
• regulator al funcțiilor hepatice și renale
• antiseptic pulmonar
• expectorant
• calmant asupra tusei

Cimbrul de grădină se folosește în tuse convulsivă, spastică și astmatică, dischinezie biliară, bronșită, dispepsii ușoare, enterocolite, viermi intestinali, răgușeli, răni, ulcerații, etc.

Utilizări și beneficii pentru sanatate

Uleiul de cimbru este distilat din frunze şi vârfurile înflorite ale plantei şi este un bun stimulent şi antiseptic. Uleiul volatil din Cimbru este tonic nervos utilizat extern pentru a trata depresia, răcelile, durerile musculare şi problemele respiratorii. Uleiul esenţial de cimbru poate fi adăugat la loţiunile pentru acnee şi în apele de gură. Cercetările efectuate asupra acestei plante au arătat că cimbrul întăreşte sistemul imunitar datorită proprietăților antiseptice și antibacteriene ale principiilor active.

Cimbrul de grădină este un foarte bun curăţător al plămânilor este folosit pentru eliminarea flegmei şi în tratarea tusei convulsive. Puneţi jumătate de linguriţă de plantă proaspătă sau o linguriţă de plantă uscată la o cană şi jumătate de apă fierbinte şi lăsaţi acoperit 5 minute. Consumaţi toată această cantitate pe tot parcursul zilei în doze de un sfert de cană.

Cimbrul este un antiseptic natural, motiv pentru care deseori este folosit în unguente pentru răni, umflături, sciatică şi ochi slăbiţi.

Ceaiul de cimbru uscat ameliorează gazele şi colicile (la fel şi uleiul esențial de cimbru, luat în doze de câte 1-5 picături). Tinctura de cimbru poate fi administrată în doze de la 10 la 20 de picături de 3 ori pe zi. Folosiţi uleiul esențial de cimbru (Satureja hortensis) pentru durerile de cap şi mahmureală.

Pentru enterocolită, eliminarea virmilor intestinali, stimularea funcției hepatice, combaterea tusei convulsive, se prepară:

• infuzie din jumătate de linguriță de pulbere de plantă la o cană cu apă clocotită. Se lasă acoperită 15 minute. Se bea o cană pe zi cu îngițituri mici și rare;
• infuzie din 1-2 lingurițe de cimbru de grădină marunțit la o cană cu apă clocotită. Se lasă acoperită 10-15 minute. Se beau 2 căni pe zi.

Pentru stimularea poftei de mâncare și a digestiei, se prepară un ceai de cimbru din o linguriță pulbere de plantă la o cană cu apă clocotită. Se lasă acoperită 15 minute. Se indulceste putin cu miere cand se raceste. Se bea înainte de mese cu 15-30 de minute, în mai multe reprize.

Pentru tratarea bronșitei și tusei astmatice, se beau 2 cani de ceai de cimbru pe zi, preparate din o linguriță pulbere de plantă la o cană de apă în clocot.

Utilizările în alimentație ca și condiment

Cimbrul de grădină (Satureja hortensis) se adaugă ca plantă aromată și condimentară la preparatele cu ciuperci, friptură de porc, ficat de pasăre. Această plantă aromată condimentează foarte bine leguminoasele, ușurând digestia acestor legume atât de nutritive, dar într-o măsură destul de indigeste: fasolea, mazărea, bobul, lintea, cât și preparatele cu castraveți.

Utilizările magice ale cimbrului de grădină

Cimbrul de grădină este ars pentru a purifica un anumit loc. Locul în care cimbrul creşte va fi un centru de energie deosebit de puternic pentru pământ.

O baie de curăţare energetică poate fi făcută prin adăugarea unui ceai făcut cu cimbru şi maghiran în apa de baie. O pernă umplută cu cimbru alungă coşmarurile. Atunci când se participă la o înmormântare, se poartă o crenguţă de cimbru pentru a respinge negativitatea persoanelor îndoliate.

Cimbrul se arde pentru sănătate, purificare, clarviziune, dragoste, curaj, energie, putere, sensibilizare.

Utilizarea Cimbrului în aromaterapie

Uleiul esenţial de cimbru se foloseşte în abcese, acnee, vânătăi, arsuri, dermatită, eczeme, înţepături de insecte, păduchi, artrită, gută, dureri musculare, obezitate, edeme, circulaţie deficitară, reumatism, entorse, astm, bronşită, guturai, tuse, laringită, sinuzită, amigdalită, diaree, dispepsie, flatulenţă, frisoane, răceli, gripe, boli infecţioase, cistită, uretrită, insomnie, dureri de cap, condiţii legate de stres. Are efect de stimulare, încălzire, răcorire, purificare, relansare, antidepresiv.

Bibliografie despre Cimbrul de grădină

• Minsterul Agriculturii, Tehnologii cadru pentru cultura plantelor medicinale și aromatice, Bucuresti, 1986
• Prof. dr. Constantin Pârvu, Universul Plantelor, Editia a IV-a, Editura ASAB, București, 2006
• Studiu de investigarea a efectelor uleiului esential de Satureja hortensis asupra microbilor bacterieni Staphylococcus aureus, Jurnalul de microbiologie aplicata, februarie 2018