Stresul poate avea un impact serios asupra sanătăţii mai ales dacă este vorba despre stres cronic. Stresul afectează inima şi vasele de sânge, sistemul nervos şi sistemul imunitar. Poate cauza dificultăţi de concentrare, schimbări de dispoziţie, anxietate.
CUPRINSUL ARTICOLULUI
Cum ne afecteaza stresul
Deasemenea poate determina agravarea unor boli preexistente cum ar fi afecţiunile coronariene, diabetul sau astmul bronşic. In timp poate duce la depresie, tulburări de comportament în relatiile cu cei din jur, rezultate nesatisfăcătoare la locul de muncă sau la şcoală.
În timpul stresului, organismul secretă un hormon ce accelerează frecvenţa cardiacă şi consumul de energie. Toate organele (inima, vasele sanguine, creierul, sistemul imunitar, plămânii, sistemul digestiv) se pregătesc să înfrunte pericolul. Este ceea ce se numeşte răspuns la stres de tip “luptă sau fugă”. Acest răspuns poate fi de o intensitate diferită, de la nesemnificativ la foarte intens în funcţie de fiecare situaţie în parte. Atunci când situaţia stresantă este depăşită, funcţiile organismului revin la normal.
Unele tipuri de stres sunt normale şi chiar necesare pentru a face viaţa interesantă şi provocatoare. Răspunsul la stres poate fi benefic atunci când este necesară o reacţie rapidă. Deasemenea poate interfera cu abilitatea de a executa unele manevre complexe. Dacă apar prea multe situaţii stresante într-un interval de timp, atunci pot apărea alte probleme de sănătate, chiar şi depresia. Vestea bună este că există din ce în ce mai multe metode de relaxare şi prevenire a stresului cotidian.
Legătura dintre stres şi cancer
Stresul – Dr Barry Betman argumentează:
“Cu toate că genomul uman a fost inventariat, speranţele referitoare la folosirea manipulării genetice în tratarea şi eradicarea cancerului sunt mult mai mici decât se anticipa până acum. Predispoziţia genetică pare a contribui la riscul de apariţie a cancerului sub 50 % (42 % pentru cel de prostată, 35 % pentru cel colonorectal şi 27% pentru cel de sân ). De o deosebită importanţă: apariţia şi evoluţia cancerului sunt conectate la un stil de viaţă necorespunzător (fumat, dietă greşită, consumul exagerat de alcool, stres/suprasolicitare ), precum şi expunerea la factori chimici sau de mediu nociv, infecţiile virale şi mutaţiile genetice întâmplătoare.”
Analizând 45.000 de gemeni (din Suedia, Danemarca şi Finlanda), riscul de a avea cancer (prostată, sân sau colonorectal) la gemenii identici a fost de 11-18% de a avea acelaşi tip de cancer până la vârsta de 75 de ani. Pentru gemenii diferiţi sau pentru fraţi riscul de a face cancer este mai mic, de numai 3-9%.
Legătura între eficienţa tratamentelor pentru cancer şi stresul în perioada tratamentului
Dr Barry Bitmann prezintă noile descoperiri de o deosebită importanţă în înţelegerea legăturilor între eficienţa tratamentelor de cancer şi stresul în perioada tratamentului. În cadrul Departamentului de Şiinţe şi Tehnologii Biomedicale ale Universităţii Udine din Italia s-a realizat următorul experiment în 2 etape:
-La 2 grupe de şoricei li s-au injectat celule tumorale pe plămâni şi s-a examinat starea lor după 21 de zile. Grupul de control nu a fost tratat cu nimic. Grupul experimental a primit timp de 6 zile pudră alimentară conţinând Cytoxan (un citostatic foarte eficient în tratarea cancerului de plămân la om). Rezultatul a confirmat eficienţa tratamentului deoarece toţi cei 10 şoricei din lotul martor (care nu au primit tratamentul ) au dezvoltat tumori detectabile . Niciunul din cei 10 şoricei din lotul experimental nu au prezentat nimic la microscopul stereo de examinare.
S-au luat alte 2 loturi a câte 17 şoricei cărora li s-au oferit condiţii optime de viaţă (fără nici un fel de situaţie stresantă). Fără înghesuială, cu un ciclu optim de lumină şi întuneric, la temperatură optimă, alimentaţie la ore fixe cu minim de intervenţie din partea experimentatorilor. Ambelor loturi le-au fost injectate celule tumorale de plămâni şi ambele grupe au primit timp de 6 zile pudra de Cytoxan.
Lotului experimental i s-a aplicat timp de o oră pe zi în fiecare din cele 6 zile ale tratamentului un stres minor. Li s-a legat de un picioruş câte o mică plăcuţă de plastic. În lotul martor 4 din cei 17 şoricei au fost complet vindecaţi, iar supravieţuirea ultimilor a fost prelungită. In lotul experimental efectul benefic al tratamentului cu Cytoxan a fost complet anulat deoarece niciunul din cei 17 nu s-a vindecat. Supravieţuirea lor a fost identică cu un al 3-lea lot care nu a primit nici un tratament.
Rezultate ale experimentului
Aceste ultime cercetări confirmă cercetările anterioare din 1998 şi 1994 ce au demonstrat efectul stresului de reducere a limfocitelor de tip T şi o creştere substanţială a riscului de metastazare.
Idei de cercetare: expunerea pacienţilor la anumite situaţii de stres – lipsa mâncării, a banilor, probleme apărute la locul de muncă şi oferirea unui alt grup de pacienţi cele mai bune condiţii, în acelaşi timp administrându-se tratamentul…
Lasă un răspuns