Regimuri naturale alimentare contra obezităţii

Una dintre marile încercări pe care omenirea le are de înfruntat în ultimul deceniu este obezitatea . Fiind o problemă de sănătate, ea trebuie tratată ca pe o boală care trebuie vindecată. Astfel că excesul ponderal pare să aibă o singură rezolvare: cura de slăbire. Însă efortul de a slăbi se poate transforma în eşec dacă nu aduce modificări pe termen lung în modul de viaţă.

Dar cum poate fi definită obezitatea?

Obezitatea este depăşirea greutăţii ideale cu peste 20%. Fiind un factor de risc pentru afecţiunile degenerative, cardiace, de metabolism, osteoarticulare, ea trebuie supravegheată tot timpul. Supragreutatea este generată de consumul exagerat de calorii, indiferent de sursa lor: proteine, grăsimi, zaharuri- Iar fiecare 7700 calorii consumate peste necesităţi se transformă într-un kilogram de grăsime.

În timpul curelor de slăbire pierderea în greutate se face prin pierdere de apă, muşchi, ţesuturi vitale. Astfel că dietele de 3-5 zile în urma cărora se pierd 1-3 kg produc de fapt o pierdere de lichide, însă kilogramele pierdute se vor acumula rapid. Programele de nutriţie bazate pe un conţinut scăzut de grăsimi  au ca rezultat pierderea în greutate a unui kilogram pe săptămână, în medie 4-5 kg pe lună.

Dietele – adevărate programe de nutriţie

Soluţionarea obezităţii este condiţionată de identificarea deprinderilor care au dus la acumularea kilogramelor în plus şi de disponibilitatea de a te schimba. De asemenea este necesară restructurarea completă a modului de alimentaţie şi a stilului de viaţă.

Alimentele de bază în dietele de lungă durată sunt: brânză de vaci, carne slabă fiartă sau grătar, legume, fructe, orez, fulgi de cereale şi ouă. Dietele agreate de cele mai multe persoane sunt cele fără zaharuri şi care cuprind alimente disociate.

Dieta fără zaharuri recomandă: carne slabă de pasăre sau peşte, fiartă sau grătar, ouă, brânză de vaci, salate, apă-plată -2 litri pe zi. Sunt interzise: pâinea, cartofii, laptele, orezul, iaurtul, fructele uscate, pastele făinoase, mazărea, fasolea, orice fel de dulciuri, îngheţată şi siropuri. Alimentele permise se pot mânca pe săturate, nu se vor lua pastile care scad pofta de mâncare, nici alte preparate diuretice, nu sunt indicate băuturile acidulate.

Alimentele au timpi de digestie diferiţi. Ele trebuie asociate într-un anumit mod. Asocierea proteinelor cu acizi, grăsimi, zahăr, alte proteine, nu este favorabilă digestiei şi menţinerii echilibrului acido-bazic în organism.

Regimul disociat

Dieta disociată recomandă sau nu unele asocieri ale alimentelor de bază, în funcţie de timpul de digestie şi de pH, sau consumul unui singur fel de aliment în decursul unei zile, astfel:

• luni – orez fiert sau cartofi copţi;
• marţi – carne fiartă sau grătar;
• miercuri – fructe;
• joi – peşte fiert, grătar sau la cuptor;
• vineri – legume crude sau fierte;
• sâmbătă – brânză de vaci;
• duminică – se reia oricare din alimentele din timpul săptămânii.

Se pierd 4-5 kg pe săptămâna. Nu este indicată mai mult de două săptămâni.

Cum combinăm alimentele

• asocierea cereale – zarzavaturi verzi este compatibilă, la fel alunele, nucile, seminţele de in se asociază cu toate legumele şi fructele crude;
• asocierea zahăr – acid este incompatibilă, provoacă fermentaţie;
• asocierea zahăr – proteine slabe cu digerare rapidă este semi-compatibilă;
• asocierea proteină slabă – acid slab: lapte bătut, iaurt cu fructe – este compatibilă, se digeră rapid;
• asocierea proteină grasă – acid: lămâi – nuci, este incompatibilă, aciditatea impiedică digestia proteinei grase.
• asocierea grăsimi – legume verzi este compatibilă;
• asocierea proteine – apă, grăsimi – apă este compatibilă;
• asocierea amidon – zahăr este incompatibilă. Combinarea amidonului  (făinoase) cu zahăr natural , din fructe, sau artificial (sirop, dulceaţă, înghţată) inhibă secreţia ptialinei salivare şi împiedică acţiunea amilazei pancreatice asupra amidonului, ceea ce produce fermentaţie; timpii de digestie sunt diferiţi, ceea ce amplifică fermentaţiile şi putrefacţia.

Ce şi la ce oră mâncăm

Regimul de separare a albuminei de hidraţii de carbon recomandă consumul alimentelor la anumite ore din zi, când pot fi valorificate la maximum de organism:

• între orele 6-14 sunt recomandate albuminele (carne, peşte, lapte, brânză, ouă, fructe cu sâmburi);
• între orele 14-19 sunt indicate alimente care conţin hidraţi de carbon (cartofi, făinoase, paine de secară, banane, orez, miere, smochine, stafide).

Alimentele considerate neutr (salate, legume, fructe, condimente, ceapă, varză, ciuperci) se pot consuma în cantităţi de patru ori mai mari decât cele concentrate (albumine şi hidraţi de carbon).

Nu este indicat să ţineţi regim în ultima parte a ciclului (la femei). Momentul optim de începere a unei diete este prima săptămână după ciclu (nivelul ridicat de estrogeni produce o stare de bună dispoziţie, vitalitate). Dietele de dezintoxicare sunt în acelaşi timp adevărate cure de slăbire şi variază între 3 şi 7 zile. Presopunctura, auriculopunctura, reflexoterapia, masajul, gimnastica, pot face mai rapide şi de durată efectele regimului pe care aţi hotărât să-l urmaţi.

Sfaturi pentru a mânca sănătos

Cele şapte reguli de aur care duc la prelungirea vieţii sunt uşor de urmat, dar trebuie respectate cu stricteţe. Astfel:

• micul dejun trebuie să fie regulat;
• nu se mănâncă nimic între mese;
• fără alcool;
• fără tutun;
• mese la ore fixe;
• fără excese;
• somnul să fie de 7-8 ore pe noapte.

Într-o societate în care alimentele sunt pline de substanţe chimice pe care organismul uman le percepe ca pe otrăvuri, pe care acesta se luptă să le elimine, câteva reguli trebuie respectate pentru a mânca cât mai sănătos:

• Atenţie mărită la etichetele produselor alimentare pe care le cumpărăm.
• Folosirea uleiului de măsline pentru gătit şi al uleiului de floarea soarelui pentru mâncărurile reci.
• Asocierea corectă a alimentelor.