Radacina de cerentel ~ Beneficii, proprietati, tratamente si contraindicatii

Planta medicinală Cerentel (Geum urbanum Fam. Rosaceae) este cunoscuta si sub denumirile populare: crânceş, rădichioară, cuişoriţă. În scopuri medicinale se folosește doar radacina de cerentel. Te invit să aflăm împreună despre această plantă medicinală, când se recoltează cerentelul, cum preparăm și folosim rizomul de cerentel, remedii pentru uz intern sau extern, pentru ce afecțiuni sunt recomandate si care sunt contraindicațiile consumului.

Descrierea plantei Cerentel 

În pământ are un rizom cilindric, cu diametrul de circa 2 cm, din care iau naştere numeroase radicele. Tulpina aeriană este dreaptă, ramificată. Frunzele bazilare sunt penat-compuse cu 5-7 foliole dinţate pe mărgini, iar cele tulpinate sunt mai mari şi trifoliate. Florile, de culoare galben-aurie, sunt regulate pe tipul 5, solitare, fie în vârful tulpinii, fie la subţioara ultimelor frunze. Fructele la maturitate, grupate la un loc, poartă stilurile caracteristice prin vârful lor în formă de croşetă.

Etimologia denumirii latine „Geum urbanum”

Se apreciază că cuvântul Geum ar deriva de la grecescul guein — gust plăcut, aromat, cu referire la rădăcinile plantei. Urbanum = de oraş.

Locurile de creştere

Cerentelul este o plantă erbacee. Creşte prin locurile mai umede, prin luminişuri şi păduri. Perioada de înflorire este din luna mai până la începutul toamnei.

Proprietati si Acţiune farmacologică

Radacina de Cerentel este astringentă, antidiareică şi hemostatică, datorită taninului. Scade secreţiile mucoaselor, permeabilitatea capilarelor şi a membranelor celulare.

Acţiunea calmantă şi bactericidă este dată de eugenolul rezultat din descompunerea geozidei. Extern, are acţiune antiseptică.

Recoltare ~ Cand se recolteaza radacina de Cerentel

Radacina de cerentel se recoltează primăvara până în luna aprilie (inclusiv) şi toamna de la sfârşitul lunii septembrie până în luna noiembrie, perioade în care planta conţine cantităţi maxime de substanţe active.

Studiile oamenilor de ştiinţă au demonstrat că radacina de Cerentel (Geum urbanum radix) are potenţial maxim dacă este culeasă în ziua de 25 martie a anului. Pământul de unde este luată trebuie să fie umed, iar rădăcina cerentelului trebuie uscată cu mare grijă căci există riscul să se piardă proprietăţile terapeutice. Este indicată o uscare treptată, lentă, şi păstrarea ei apoi în forma în care se doreşte a se consuma, pudră, felii sau mărunțită.

Radacina de cerentel recoltata si uscata are culoare bruna. Mirosul este slab aromatic, asemanator cu cel de cuisoare. Gustul este amar si astringent.

Principii active în rizomul de Cerentel

Radacina plantei contine o heterozidă — geina sau geozida, care prin hidroliză pune în libertate eugenolul, o substanţă bactericidă care are miros de cuişoare, motiv pentru care rizomul de cerenţel are acelaşi miros. Mai conţine taninuri, ulei volatil şi substanţe amare.

Remedii naturiste cu radacina de Cerentel

Se foloseste in diaree şi dispepsii gastrice, datorită taninului. Se recomanda in enterite infecţioase şi vomă provocată de tulburări ale ficatului sau bilei, datorită eugenolului.

Extern, datorită taninului, care precipită proteinele din sânge, este utilizat în hemoragii, hemoroidale, menstruaţii cu dureri, plăgi, gingivite sângerânde. Sub formă de gargară, se administreaza în amigdalite. Dacă se adaugă şi alte plante, cum ar fi muşeţelul, menta şi sunătoarea, care au aceleaşi proprietăţi, efectul medicamentos al ceaiului de rizom de cerentel se măreşte.

Tratamente cu radacina de cerentel pentru uz intern:

• Pentru tratarea bolilor gastrointestinale: decoct din 2 lingurite pulbere rizom si radacina de cerentel la o cana de 250 ml de apa. Se fierbe 25-30 minute, se strecoara. Se bea dimineata pe stomacul gol, neindulcit, in diaree si enterocolite. Efectul creste daca este combinat cu musetel, menta, sunatoare.
• Pentru dispepsii gastrice, enterite, diaree, in atonia tubului digestiv: decoct pregatit ca anterior. Se consuma de 3 ori pe zi cate 1-3 linguri.
• Pentru tratarea diareei, dizenteriei: pulbere de rizom si radacina de cerentel, se iau zilnic 1-2 varfuri de cutit (2-4 g).
• Pentru tratarea bolilor de stomac, ficat, inima, ca stimulent digestiv si tonic general: macerat din 3 linguri (40g) pulbere de rizom si radacina de cerentel la 1 l de vin. Se lasa 5 zile, timp in care sticla se agita zilnic. Maceratul de cerentel se strecoara si se ia cate o lingura de 3 ori pe zi.
• Pentru tratarea afectiunilor gastrice, enteritei, diareei: macerat din 4 linguri (60 g) pulbere de rizom si radacina de cerentel la o jumatate de litru de vin. Se lasa 5 zile, timp in care se agita zilnic. Se strecoara si se iau 2 lingurite pe zi.
• Pentru tratarea leucoreei, hemoragiilor interne, nevralgiei, febrei: infuzie din o lingura pulbere planta la o cana de 250 ml apa clocotita. Se strecoara si se iau 1-3 lingurite de 3 ori pe zi.
• Pentru tratarea nefritei: decoct din 2 lingurite radacina de cerentel maruntita la o cana de 250 ml de apa. Se fierbe 30 de minute la foc mic. Se lasa la racit, se strecoara si se bea dupa mesele principale, in 3 reprize. Se face gargara si apoi se inghite.
• Pentru tratarea metritelor ulcerate, metroanexitelor: decoct din 2 lingurite rizom si radacina maruntita la o cana de 250 ml de apa.Se fierbe 25-30 de minute la foc mic. Se strecoara. Se beau 2 cani de ceai de cerentel pe zi, dintre care una seara inainte de culcare.
• Pentru tratarea faringo-amigdalitei: se prepara decoct din 2 lingurite rizom si radacina maruntite la 300 ml de apa rece. Se fierbe 30 minute la foc mic. Se lasa la racit 15 minute, se strecoara si se consuma in 3 reprize dupa mesele principale.

Remedii naturale cu rizom de cerentel pentru uz extern:

• Pentru tratarea abceselor dentare, gingivitei, amigdalitei, plagilor: decoct din 2 lingurite radacina de cerentel la o cana de 250 ml cu apa. Se fierbe 30 de minute si se strecoara. Pentru tratarea gingivitelor, abceselor dentare, se fac spalaturi locale, apoi se aplica tampoane de vata sau tifon imbibate cu decoct.
• Pentru amigdalite se face gargara de mai multe ori pe zi, din care ultima inainte de culcare.
• Pentru tratarea ranilor (plagilor) se fac spalaturi locale si apoi se aplica comprese cu solutia obtinuta.

ATENȚIE: Nu se supradozează, deoarece provoacă greaţă şi vărsături; nu se utilizează între mese, deoarece provoacă iritaţii gastro-intestinale.

Contraindicaţii ale consumului de radacina de Cerentel

Remediile cu cerentel sunt contraindicate in afecţiunile hepatice şi renale cronice.

Tratamente empirice ~ Utilizarile Cerentelului în tradițiile populare

Radacina de cerentel plămădită în rachiu se lua contra vătămăturii, iar decoctul se bea pentru năduf. Rizomul uscat şi pisat se fierbea şi decoctul se bea contra diareii, dizenteriei şi tifosului. Se fierbea şi decoctul se dădea pentru inimă rea sau se spălau cu el contra faptului şi a blândelor de ploaie. În unele zone se folosea contra vătămăturii la stomac (crampe) şi a durerilor de picioare.

In vechime, planta de cerentel era recunoscută sub numele de „planta binecuvântată” şi se credea că are puteri magice. Planta se purta ca amuletă pentru a-l păzi pe individ de demoni, spirite rele şi alte năzdrăvănii.

Resurse bibliografice despre Cerentel

• Plantele medicinale – Tezaur natural in terapeutica – Stefan Mocanu, Dumitru Raducanu, Editura Militara, Bucuresti, 1986
• Plantele medicinale in terapia moderna – Farm. Maria Alexandriu-Peiulescu, Ing Horia Popescu, Editura Ceres, 1978
• Plantele medicinale – Prof. dr. doc. D. Gr. Constantinescu, Farm. dr. Elena Maria Hatieganu, Editura medicala – Bucuresti – 1979
• Universul plantelor – Prof. dr. Constantin Parvu