Cretusca (Lat. Filipendula Ulmaria), din familia Rosaceae, este o planta medicinala erbacee, perena, pe care o intalnim la altitudini de 300 pana la 900 m.
CUPRINSUL ARTICOLULUI
Planta Cretusca – Descriere si utilizari terapeutice
Planta se gaseste in general prin zavoaie, pajisti umede cu vegetatie inalta, prin mlastini, la marginea raurilor, in santuri, in zona forestiera a fagului, pe soluri revan-jilave pana la umede-ude.
Radacina plantei este orizontala, noduroasa, din care pornesc alte radacini mici. Tulpina este roscata si inalta pana la 120 cm. Frunzele de cretusca sunt penate, cu 3-5 foliole perechi, din care cea terminala este mai mare si are 3-5 lobi palmati. Fata superioara este fina, iar cea inferioara alb-păroasă. Pe margini, frunzele sunt serate. Florile sunt de culoare alb-crem.
Fructele sunt mici, de culoare bruna si sunt rasucite in spirala. Una dintre cele 3 plante mai sacre ale druizilor, alaturi de menta şi verbina, aceasta planta are tulpina dreapta, cu frunze parfumate şi divizate, cu o inflorescenţă de flori cu o aroma precum crema de migdale. Tulpinile pot creşte destul de înalte şi uneori sunt violet. Planta infloreste din iunie pana la sfarsitul lunii august.
Popular, cretusca se mai numeste si barba-caprei, caprifoaie, pepenică, răcușor, sântânică, taulă, teișor. Dacii o mai numeau laxone, răcioane, răcoare, taulă.
In Coreea si Japonia exista multe specii hibride precum Filipendula multijuga, Filipendula formosa, Filipendula glaberrima, Filipendula purpurea. In lume exista multe specii de Filipendula, cu trasaturi diferite, culori ale florilor de la alb la roz-purpuriu, specii ce cresc din zonele tropicale pana in nordul Siberiei.
Asemanari si deosebiri cu aglica (Lat. Filipendula vulgaris)
Inflorescenta speciei medicinale se aseamana cu cea a speciei inrudite Filipendula vulgaris sau hexapetala (aglica). care este mult mai raspandita in flora spontana. Aglica in primul rand este o planta a campurilor si a pajistilor, ii place solul acid si loturos, iar cretusca este gasita mai mult pe marginea iazurilor sau a locurilor cu apa pentru ca ii plac solurile umede. Radacinile de aglica au ingrosari tuberiforme, spre deosebire de cele filiforme ale cretustei.
Frunzele de aglica sunt fine, bazale, asemanatoare cu cele de feriga, iar cele de cretusca sunt mai mari, cu forme bine definite. In timp ce cretusca ajunge pana la 120-150 cm, aglica atinge inaltimi de pana la 60-90 cm. Polifolicula cu fructe este nerasucita la aglica si in spirala la Filipendula ulmaria.
Compozitie chimica – constituienti si substante active prezente in cretusca
Frunzele si florile de cretusca contin ulei volatil, hiperina, avicularina, spireozid, izosalicină, aldehida salicica, vanilina, heliotropina, ceruri, taninuri, substante minerale.
Recoltare si uscare
Partile aeriene ale plantei cretusca se culeg pe timp frumos, dupa ora 10, in perioada infloritului. Se usuca la umbra, in locuri aerisite, in strat subtire. Recoltata in timpul infloririi, planta are miros si gust caracteristic, iar florile proaspete, prin frecare, degaja miros de salicilat de metil.
Radacina de crețușcă se recolteaza cu cazmaua, toamna. Se spala si se taie in bucati mici. Se usuca in poduri sau in camere bine aerisite.
Farmacologie sau utilizari in farmaceutica a plantei de cretusca
Partile aeriene ale plantei au importanta terapeutica in medicina umana si cea veterinara, culta si traditionala. Planta se foloseste pentru proprietatile sale antireumatismale, diuretice, astringente, tonice, antihidropice, diaforeice, antiinflamatoare. Actiunea diuretica se datoreaza flavonoidelor, iar cea antireumatismala gaulterodei si spireinei, ai caror agliconi sunt derivati ai acidului salicilic (aspirina). Cretusca este folosita cu succes ca adjuvant in tratamentul reumatismului articular acut si in ascita ca diuretic si diaforetic (produce transpiratie). La animale este indicata in stari reumatismle, stari a frigore si afectiuni renale. (1)
Extractele de cretusca sunt disponibile pe piata în Uniunea Europeană ca si suplimente alimentare.
Un studiu stiintific a fost efectuat pentru a evalua potentialul antioxidant si antimicrobian al utilizarii partilor aeriene ale plantei. Rezultatele au aratat un continut considerabil de compusi fenolici in extracte, in special acizi fenolici totali si flavonoizi in partile aeriene. Analiza a indicat prezenta spirezoidei. Extractele obtinute au dezvaluit un efect antimicrobian impotriva microorganismelor testate, in special a bacteriilor E. coli si E faecalis, dar si a ciupercilor P. Cyclopium si F. Oxysporum.
Extractele au exercitat activitati antioxidante ridicate, in special extractul de radacina de cretusca, asta in paralel cu activitatea obtinuta impotriva procesului de oxidare a lipidelor. Rezultatele acestui studiu au sugerat ca ambele extracte de cretusca ar putea fi ingrediente alimentare functionale, avand in vedere activitatile lor antioxidante si antimicrobiene, cat si stabilitatea in conditii diferite. (2)
Un alt studiu a concluzionat ca extractele de cretusca atenueaza stresul oxidativ hepatic si renal indus de cisplatina la sobolani. Cisplatina apartine unui grup de medicamente cunoscute sub numele de citostatice. Extractele de cretusca nu au evidentiat activitate citotoxica in vitro la concentratiile aplicate (IC50 > 50 μg/ml). Administrarea in acelasi timp a extractelor a scazut markerii serici si tisulari ai afectarii hepatice si renale induse de cisplatina. Stresul oxidativ si efectele secundare toxice cauzate de cisplatina ar putea si reduse prin aportul de extracte de cretusca. (3)
Planta este cunoscuta pentru bogatul sau continut de antioxidanti, sub forma de flavonoizi si acid ascorbic. Prin urmare, s-a investigat daca extractele florale au activitate inhibitorie a cresterii celulare in trei linii de celule tumorale umane reprezentative precum cancerul pulmonar cu celule mici (NCI-H460), melanom (A375-C5) si adenocarciomul mamar (MCF-7).
Unul dintre cele mai puternice extracte a fost selectat pentru a fi studiat in celulele NCI-H460, investigand potentialul sau antiproliferativ, efectul asupra profilului celular si asupra mortii celulare programate. Rezultate obtinute in urma studiului (4) au aratat ca toate extractele au inhibat cresterea liniilor celulare mentionate. Totusi, rezultatele obtinute in urma folosirii decoctului a fost mai evident.
Efectul asupra celulelor NCI-H460 s-a datorat unei reduceri a proliferarii celulare, dar nu si a modificarilor mortilor celulare programate. Interesant este ca tratamentul celular cu extract de cretusca a determinat o crestere semnificativa statistic a nivelurilor celulare p21. Datele obtinute evidentiaza interesul potential al plantei ca sursa de compusi bioactivi.
Extractul alcoolic de 20mg/ml din radacina de cretusca a fost folosit intr-un studiu pentru a dovedi genotoxicitatea, adica capacitatea de a deteriora ADN-ul (5). Concluziile au aratat ca nu exista caracteristici de genotoxicitate, ba chiar are proprietati antigenotoxicitate, asigurand dupa rezultatele obtinute, cu peste 80% protectie impotriva radicalilor hidroxili OH. Acesti radicali hidroxili apar in procesul de termoliza a apei si sunt prezenti in atmosferas datorita caldurii si luminii si sunt responsabili de oxidarea materiei organice si poluantii toxici (gazul metan, monoxidul de carbon si hidrocarburile)
Cretusca – Proprietati si utilizari in medicina casei
Florile ucate ale acestei plante medicinale parfumează lenjeriile şi sunt un tonic astringent al pielii. Bobocii de flori conţin acid salicilic, un produs chimic din care a fost sintetizata aspirina, dar planta ca un întreg este mult mai blândă pentru stomac, devenind astfel aspirina vegetala a casei noastre .
Ceaiul din flori de crețusca este folosit pentru ulcerele de stomac şi durerile de cap, ca diuretic, antiseptic, pentru răceli cu febra, diaree şi arsuri la stomac (6) Florile se fierb în vin la foc mic pentru a trata depresiile. Florile proaspete, puse în ceai, ajută în procesul de transpiraţie. Se pun 2 linguriţe de plantă la o cană de apă fiartă şi se lasă să stea 20 de minute. Se bea câte un sfert de cană de 4 ori pe zi. Apa distilată din flori se foloseşte pentru spălarea ochilor în caz de arsuri şi mâncărimi.
Planta este folosita ca un tratament clasic pentru diaree, în special în cazul copiilor. Frunzele de cretusca cu clorofila se adaugă în vin pentru a aduce o „inimă veselă” celor ce-l beau, vin care este folosit în tratarea depresiei. Cretusca conţine salicilat de metil, motiv pentru care este una din plantele medicinale ce este indicată pentru reumatism şi gripe. Este un bun astringent, ajută la digestie, are proprietăţi diuretice care ajută în cazul edemului.
Ceaiul de crețușcă este folosit si pentru infecţii ale tractului respirator, gută şi artrită. Poate ajuta în cazul problemelor vezicii urinare şi a rinichilor, în caz de epilepsie şi rabie.
Întreaga plantă este folosită – rădăcinile, florile, frunzele. Rădăcina este utilă în caz de febră. Pentru a pregăti rădăcina, fierbe 2 linguri de rădăcină uscată într-o cană de apă timp de 20 de minute. Se bea câte o ceaşcă de ceai de cretusca pe zi.
Florile proaspete se pot folosi pentru a prepara o infuzie la rece. Se pun cateva flori in apa si se lasa, acoperit, cateva ore la macerat.
Pentru tratarea urmatoarelor afectiuni: ascita, eruptii tegumentare, nevralgii, combaterea febrei, reumatism, hemoroizi, ciclu menstrual abundent, se consuma o infuzie din 1/2 – 1 lingurita de planta uscata si maruntita la o cana de 250 ml de apa clocotita. Se lasa acoperita 5-10 minute. Se strecoara si se beau 2 cani pe zi.
Pentru tratarea diareei se face un decoct din 20-60 g de radacina uscata si maruntita la 1 l de apa. Se fierbe 15-20 de minute, se strecoara si se bea dimineata si seara cate o ceasca.
Pentru tratarea ranilor, avand efect de accelerare a vindecarii lor, se consuma decoct din radacina de crețușcă, pregatit ca mai sus. Se fac tamponari locale.
Pentru tratarea reumatismului: infuzie sau decoct din 1-3 g de radacina uscata si maruntita la 100 g de apa. Se fierbe 15 minute in cazul decoctului sau se lasa la infuzat 30-40 de minute. Se strecoara si se aplica comprese pe articulatiile reumatice dureroase.
Planta se foloseste ca adjuvant in tratamentul reumatismului, ca diuretic si diaforeic. In reumatismul articular acut, se recomanda infuzia de 3-5g% asociata cu coaja de salcie, consumandu-se 500 ml pe zi. (7)
Pentru cei care au probleme cu sangele, ajuta la curatarea acestuia si la fluidizare. In acest scop se consuma cu masura.
A fost folosita cu succes ca inhibator a dezvoltarii celulelor canceroase. Subiectii radiati prin chimoterapie si care au consumat infuzie de cretusca timp de 16 luni, au avut o rata de scadere considerabila a celulelor tumorale, in special cele de la sani (8)
Utilizări magice – Mituri despre cretusca
Cretusca, menta de apă şi verbina au fost cele trei plante sacre ale druizilor. Cretusca este o plantă a lui Jupiter şi este utilă în vrăjile de dragoste. Se utilizează pentru a decora spaţiul pentru ritualuri, iar petalele uscate se pun în amestecurile de dragoste. In miturile din unele zone planta uscata se presară prin casă pentru a menţine pacea. Un alt mit spune ca florile proaspete ar trebui incluse în buchetul miresei pentru a atrage dragostea partenerului pe veci.
Cretusca in Aromaterapie – Uleiul esential de cretusca
Uleiul esenţial de cretusca poate fi folosit ca un tratament de auto-ajutor, se aplică la nivelul articulaţiilor şi muşchilor acolo unde este necesar de cel puţin două ori pe zi. Uleiul este de asemenea ideal pentru masajul sportiv şi masajul ca remediu. Câteva picături pot fi adăugate în apa de baie pentru un tratament corporal complet.
Cretusca – Contraindicatii si toxicitate
Se recomanda un consum atent al preparatelor cu cretusca de catre de femeile insarcinate si de mamicile care alapteaza. Nu este o planta toxica, ba chiar datorita continutului de antioxidanti protejeaza celulele hepatice.
Poze cu cretusca
Bibliografie
- Universul plantelor – prof. dr. Constantin Parvu, editura Asab, Bucuresti, 2006
- Bioactivitatea, stabilitatea și caracterizarea fenolică a Filipendula ulmaria (L.) Maxim. – din revista Food & Function
- Extractele de filipendula ulmaria atenuează stresul oxidativ hepatic și renal indus de cisplatină la șobolani: investigație in vivo și analiză LC-MS – Toxicologie alimentară și chimică, volumul 99, ianuarie 2017, paginile 86-102
- Extractele de flori de Filipendula ulmaria (L.) Maxim inhibă proliferarea liniei celulare tumorale NCI-H460 – Culturi și produse industriale, volumul 59, august 2014, paginile 149-153
- Evaluarea in vitro și in vivo a genotoxicității și antigenotoxicității extractelor metanolice de Filipendula hexapetala și Filipendula ulmaria, Universitatea din Kragujevac, Serbia, 2015
- Enciclopedia plantelor medicinale, de Chevallier Andrew, Londra, 1996, pag. 96
- Plante medicinale, legume, fructe si cereale in terapeutica – Stefan Mocanu, Dumitru Raducanu – Editura Militara
- Chimioprevenția carcinogenezei induse de folosirea radiațiilor si decoctul de flori de cretusca (Filipendula Ulmaria)
Lasă un răspuns