Sirop de pătlagină și ceai – Proprietăți, beneficii +3 rețete

Frunzele de patlagina sunt folosite intern sub forma de ceai sau sirop de patlagina pentru tratarea diferitelor afectiuni. Patlagina – in latina Plantago media, lanceolata, major – este o planta medicinala erbacee, perena, spontana si cultivata, comuna in toata tara.

In popor i se mai spune si coada soricelului de caruta, iarba-taieturii, limba-oii, limba sarpelui, limbariță, minciună, protagina. Dacii o numeau spiox-spioac si o foloseau pentru combaterea tusei, a răcelilor, a bolilor de piept, a tuberculozei si durerilor de stomac, iar extern contra ranilor si taieturilor pe care se aplicau frunze proaspete pentru a opri sangerarea si a grabi vindecarea. Se mai folosea si contra furunculelor.

Pătlagina – proprietăți și valori nutriționale

Frunzele de patlagina ingusta contin aucubozida, cu rol cicatrizant si antibacterian. Maximum de aucubina se acumuleaza in timpul infloririi. De asemenea, contin pectine, vitaminele A, C si K (prin uscare vitamina C dispare), mici cantitati de amidon, mucilagii, saruri minerale cu K, Ca, P,Mg, Na, Fe, Mn, Zn, B, Cu, Mo, Al.

Pătlagina (Plantago major) este o plantă medicinală recunoscută pentru proprietățile sale benefice pentru sănătate. Deși nu are valori nutriționale semnificative, pătlagina conține o serie de compuși activi care îi conferă proprietăți terapeutice. Iată câteva dintre acestea:

1. Proprietăți antiinflamatorii: Pătlagina conține compuși cu efect antiinflamator, cum ar fi iridoidi și flavonoide. Aceste substanțe pot ajuta la reducerea inflamației în organism și la ameliorarea simptomelor asociate cu afecțiuni inflamatorii, cum ar fi artrita și alergiile.
2. Proprietăți expectorante: Consumul de pătlagina poate ajuta la fluidizarea mucusului și la eliminarea secrețiilor din tractul respirator. Astfel, poate fi benefic în caz de tuse, bronșită sau alte afecțiuni respiratorii.
3. Proprietăți antiseptice și cicatrizante: Pătlagina are proprietăți antiseptice și cicatrizante, ceea ce înseamnă că poate ajuta la prevenirea infecțiilor și la accelerarea vindecării rănilor și a iritațiilor cutanate.
4. Proprietăți demulcente: Pătlagina are un conținut ridicat de mucilagii, substanțe care formează un gel atunci când intră în contact cu lichidele. Aceste mucilagii conferă pătlaginii proprietăți demulcente, calmează și protejează mucoasele iritate, cum ar fi cele din tractul gastrointestinal.
5. Proprietăți antioxidante: Pătlagina conține antioxidanți, cum ar fi vitamina C și compuși fenolici, care pot ajuta la combaterea stresului oxidativ și la protejarea celulelor împotriva daunelor provocate de radicalii liberi.

Pătlagina poate fi utilizată în diverse forme, inclusiv sub formă de ceai, extract, unguent sau tinctură. Este important să consultați un specialist sau un medic înainte de a utiliza pătlagina în scopuri terapeutice și să respectați dozele recomandate și indicațiile specifice pentru fiecare afecțiune.

Patlagina in alimentatie ~ Idei de folosit patlagina in bucatarie

Frunzele de patlagina sunt comestibile. Se consuma cand sunt fragede, tinere, incepand cu luna martie. Dupa ce incep sa infloreasca plantele, frunzele devin amare. Frunzele de patlagina se pot consuma in salate sau se pot gati, asa cum se face cu spanacul. In trecut era o leguma folosita in diverse retete, in special in mediul rural.

De asemena, frunzele se folosesc pentru a prepara sirop de patlagina pentru tuse, dar si pentru multe alte afectiuni, atat la adulti, cat si la copii. Se face un sirop de patlagina cu miere sau cu zahar brut.

Tapenada din muguri de flori de patlagina ingusta

Daca in mod normal tapenade este o pasta obtinuta din masline, o putem prepara si din muguri de patlagina.

Patlagina ne ofera seminte destul de nutritive. Acestea pot fi adaugate in meniul nostru asa cum facem de exemplu cu semintele de in, sau pot fi macinate in faina si folosite la prepararea painii. Semintele de patlagina ingusta (Plantago lanceolata) au o textura uleioasa si sunt destul de mari incat sa merite sa le colectezi.

Recoltare ~ Cand se culege patlagina

Frunzele de patlagina ingusta sau frunzele cu scapul florilor se recolteaza inainte de inflorire si in timpul infloririi (in perioada infloritului au un continut maxim de aucubina), din mai pana in octombrie. Recoltarea se face numai pe timp uscat, dupa ce s-a ridicat roua. Se usuca la umbra in strat subtire, in camere bine aerisite.

Patlagina ingusta – Beneficii pentru sanatate

Frunzele plantei au utilizari in medicina umana si veterinara. Se administreaza intern in tratarea dizenteriilor, enteritelor diareice, nefritelor cronice si in diverse hemoragii. Patlagina are o buna actiune antiinflamatoare. Ca diuretic, contribuie la cresterea volumului urinei, eliminarii clorurilor, acidului uric si al ureei. In medicina populara este folosita adesea ca antiulceros gastric, ca diuretic in afectiunile renale, pentru tratarea furunculelor si afectiunilor ochilor. Proprietatile antiinflamatorii asigura un efect satisfacator in tratarea intepaturilor de insecte.

Ceaiul de patlagina in remediile interne

Frunzele de patlagina intra in compozitia ceaiului bronsic. Ele sunt folosite pentru tratarea emfizemului pulmonar, silicozei, bronsitei, laringitei, traheitei, tusei convulsive si spastice. Uleiul gras extras din semintele de patlagina ingusta a dovedit o buna actiune antiinflamatoare si radioprotectoare fata de radiatiile ultraviolete. Pentru aceste afectiuni se recomanda si sirop de patlagina.

Pentru tratarea aterosclerozei, in hemoragii, hipertensiune arteriala, diaree, gastrite hiperacide, ulcer gastric, tuse de diverse etiologii, bronsita, astm bronsic, se prepara o infuzie din 1-2 lingurite frunze uscate bine si maruntite sau pulbere de frunze de patlagina, peste care se toarna o cana (200 ml) de apa clocotita. Se lasa acoperita 10-15 minute, apoi se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi. Se poate consuma si sirop de patlagina.

Cum se prepara ceai de patlagina pentru uz extern

Pentru tratarea afectiunilor vasculare, stomatitelor, laringitelor, traheitelor, ranilor purulente, ulceratiilor, se foloseste un ceai de patlagina din 30 g frunze uscate si maruntite peste care se toarna 1 l de apa clocotita. Se lasa acoperita infuzia timp de 25-30 de minute, se strecoara si se fac bai locale in zona afectata.

Pentru tratarea afectiunilor pielii, iritatiilor, se prepara:

• decoct de patlagina din 100g de frunze uscate si maruntite la 3 l de apa. Se fierbe 10-15 minute. Se lasa acoperit 30 de minute, apoi se strecoara si se toarna in apa de baie din cada care trebuie sa aiba 37 de grade, nu mai mult. Se sta in baie 15-20 de minute
• unguent de patlagina preparat din 15 g suc proaspat de patlagina, 5g lanolina, 10 g vaselina sau untura. Se amesteca bine ingredientele pe baie de aburi pana se omogenizeaza. Se pune in recipient si dupa ce se stabilizeaza, se ung zonele afectate cu crema de patlagina.

Pentru vindecarea ranilor, combaterea intepaturilor de viespi, albine, tantari, se aplica frunze proaspete de patlagina pe zona afectata.

Pentru tratarea conjunctivitei, blefaritei, se prepara:

• infuzie din 2 linguri de frunze uscate si maruntite peste care se toarna o cana (200 ml) cu apa clcotita. Se lasa acoperita 15 – 20 de minute. Se strecoara ceaiul de patlagina si se fac spalaturi locale folosind un pansament steril.
• infuzie din 1 lingura amestec 10 g pulbere de frunze de patlagina ingusta, 5 g flori de sulfina, 5 g flori de fierea-pamantului, peste care se toarna o cana (200 ml) de apa clocotita. Se lasa acoperita 10-15 minute, se strecoara si se fac spalaturi locale folosind un tampon de vata.

Cum se prepara sirop de patlagina la rece – 2 retete

Pentru tratarea tusei la copii, se recomanda sirop de patlagina, pregatit din frunze proaspat culese. Acestea se maruntesc si se storc bine. Sucul obtinut se amesteca cu un volum egal de miere de albine. Sucul integral se obtine prin introducerea frunzelor de patlagina la congelator. Dupa ce au inghetat, se scot si se zdrobesc bine, apoi se filtreaza sucul. Se amesteca cu miere in parti egale. In ambele cazuri, sucul amestecat cu miere se lasa la maturat cel putin cateva zile inainte de consum.

Pentru a prepara sirop de patlagina, frunzele se pot pune la macerat direct in miere. Se lasa sa stea 2 saptamani, dupa care se strecoara. Siropul de patlagina cu miere se pastreaza intr-un borcan de sticla bine inchis in frigider sau in camara, la rece.

Acest sirop de patlagina poate fi preparat si asemenea siropului din muguri de brad (vezi reteta). Se culeg frunzele de patlagina si se spala bine. Intr-un borcan de sticla se aseaza un strat de frunze de patlagina (intregi sau tocate), un strat de zahar brun, un strat de frunze, un strat de zahar si tot asa. Se pune capacul si se lasa 3-4 zile in soare pana se topeste zaharul, apoi se ingroapa intr-un sac legat la gura sau se depoziteaza in pivnita, la intuneric, timp de minim 40 de zile. Dupa acest timp se strecoara si se consuma cate o lingurita de sirop de patlagina pe zi.

Se poate prepara un sirop de patlagina in combinatie cu flori de papadie si lamaie (vezi reteta). De asemenea, se poate prepara sirop de pătlagină cu miere, muguri de brad, cimbrișor de câmp, tinctură de propolis și lămâie.

Siropul de patlagina cu miere este recomandat pentru detoxifierea organismului si curatarea sangelui, pentru tuse si dureri in gat, astm, laringita, faringita, bronsita si in celelalte afectiuni in care este recomandata aceasta planta.

Atentie! Exista 3 tipuri de patlagina: patlagina (plantago media), patlagina ingusta (plantago lanceolata) si patlagina mare (plantago major). In principiu, principiile active ale acestor 3 tipuri au aceleasi actiuni. Cu toate acestea, pentru a prepara sirop de patlagina, se recomanda soiul cu frunze inguste. Se pot folosi frunzele de la toate trei, in amestec.

Incearca reteta de sirop de patlagina cu miere de albine! Pentru copii va fi o placere sa consume sirop de patlagina in caz de raceala sau gripa.

Sursa: Universul Plantelor – dr Constantin Parvu

Sirop de pătlagină – Contraindicații și posibile efecte adverse

Siropul de pătlagină este considerat în general sigur și bine tolerat de către majoritatea persoanelor. Cu toate acestea, în unele cazuri, pot apărea reacții adverse minore sau există anumite contraindicații care trebuie luate în considerare. Iată câteva informații relevante:

Contraindicații:

1. Alergie sau sensibilitate la pătlagină: Persoanele cu alergii sau sensibilități cunoscute la pătlagină sau la alte plante din familia Plantaginaceae ar trebui să evite consumul de sirop de pătlagină.
2. Diabet zaharat: Siropul de pătlagină poate conține zahăr sau îndulcitori naturali, ceea ce poate afecta nivelurile de zahăr din sânge. Prin urmare, persoanele cu diabet zaharat ar trebui să consume siropul de pătlagină cu precauție și să țină cont de conținutul de carbohidrați.

Posibile efecte adverse:

1. Reacții alergice: La unele persoane sensibile, consumul de pătlagină sau produse care conțin pătlagină poate provoca reacții alergice, cum ar fi erupții cutanate, mâncărime, umflături sau dificultăți respiratorii. În astfel de cazuri, se recomandă întreruperea utilizării și consultarea unui specialist.
2. Interacțiuni cu medicamente: Datorită potențialului său de a influența anumite enzime hepatice, pătlagina poate interacționa cu anumite medicamente, afectându-le metabolizarea. Este recomandat să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a utiliza siropul de pătlagină în cazul în care luați medicamente, pentru a evita posibilele interacțiuni.
3. Efect laxativ: Consumul excesiv de pătlagină sau de sirop de pătlagină poate provoca efecte laxative și diaree la unele persoane. Este important să respectați dozele recomandate și să nu depășiți cantitatea indicată.

Întrebări frecvente despre sirop de pătlagină