Cimbrisor de camp ~ Beneficii, proprietati, remedii si contraindicatii

Cimbrisorul de camp – Thymus serpillum (Fam. Labiatae). Denumiri populare : cimbrisor, sărpunel, timian, timişor, balsamă, buruiană de balsam, cimbrisor de camp, cimbrisor salbatic, cimbru pasaresc, cimbru târlit, cimbrul ciobanului, iarba cucului, lămâită, pimau, sărpun, serpunel, simbru, sumuduc, șerpunel, tămâiță.

Etimologia denumirii

Cuvântul Thymus provine din grecescul thymon, thymos, derivat din verbul thyein — a mirosi, adică plantă mirositoare. Altă variantă, că ar deriva din cuvântul egiptean tham, nume dat unei plante folosită la îmbălsămare. Numele de serpillum derivă din verbul latin serpo,-ere = a se târâ, făcând aluzie la faptul că tulpinile plantei sunt târâtoare.

Descrierea plantei de cimbrisor

Cimbrisorul de camp are tulpinile în 4 muchii, uneori cilindrice, târâtoare, de culoare verde roşiatică, din care iau naştere numeroase ramuri ascendente la extremitatea lor. Frunzele aşezate opus, sunt mici, ovale şi cu marginea întreagă, uneori uşor recurbată în jos ; privind în zare în limbul acestor frunze se observă prezenţa unor puncte transparente care, în realitate, sunt pungile cu ulei volatil. Florile zigomorfe de culoare roşu-liliachie sunt grupate în spice dese şi scurte în vârful ramurilor şi au corola bilabiată, labiul inferior fiind lung şi trilobat, iar cel superior ernarginat ; androceul cu 4 stamine, două mai lungi şi două mai scurte.

Unde creste cimbrisorul de câmp

Cimbrisorul de camp este un subarbust ce creşte prin fineţe, în locuri foarte însorite, pe soluri aride, pietroase sau nisipoase, mai ales în zonele de deal şi de munte.

Cimbrisor de camp Recoltare – Cand se culege cimbrisorul?

Se recoltează întreaga parte aeriană (Herba Serpilly) în timpul înfloririi (din mai şi până în septembrie), spre orele de prânz, în zile frumoase. Se usucă la umbră în poduri aerisite. Florile de cimbrisor de camp au miros plăcut şi gust amar-aromat. Se pot recolta şi alte specii de Thymus care cresc spontan, întrucât au aceeaşi valoare terapeutică.

Florile de cimbrișor de câmp se culeg cu ușurință cu ajutorul unei foarfece. De preferință se culege cimbrișorul de câmp într-un coș pentru a-l manevra cu ușurință.

Cimbrisorul de camp ~ Principii active

Cimbrișorul de câmp (Thymus serpyllum) conține o serie de principii active, printre care se numără:

1. Uleiuri volatile: Cimbrișorul conține uleiuri esențiale bogate în compuși aromatice, cum ar fi timolul, carvacrolul, p-cimenul și borneolul. Aceste uleiuri volatile sunt responsabile de aroma și proprietățile terapeutice ale plantei.
2. Flavonoide: Cimbrișorul conține flavonoide precum luteolina, apigenina și naringenina, care au proprietăți antioxidante și antiinflamatorii.
3. Tanin și mucilagii: Cimbrișorul conține tanini, compuși cu proprietăți astringente și antiseptice, care pot contribui la vindecarea rănilor și la combaterea infecțiilor.
4. Acizi fenolici: Cimbrișorul conține acizi fenolici, cum ar fi acidul rosmarinic și acidul cafeic, care au efecte antioxidante și antiinflamatorii.

Aceste principii active conferă cimbrișorului proprietăți antiseptice, antispastice, expectorante și stimulente ale sistemului imunitar. De asemenea, contribuie la ameliorarea simptomelor respiratorii, la calmarea tusei și la combaterea infecțiilor.

Proprietati si acţiune farmacologică a plantei de cimbrisor

• calmantă asupra tusei, datorită uleiului volatil, iar datorită în mare parte timolului, acţiune coleretică, stimulând secreţia biliară a ficatului;
• colagogă — stimulând contracţia veziculei biliare şi evacuarea bilei în intestin;
• antiseptic intestinal, stomahic, expectorant, antispastic al căilor respiratorii;
• antihelmintic;
• stimulează funcţiile rinichilor;
• diuretica;
• antivirala.

Cimbrisorul de camp – Beneficii pentru sanatate

Cimbrisorul de camp, cunoscut științific sub denumirea Thymus serpillum, este o plantă aromatică și medicinală care oferă o serie de beneficii pentru sănătate. Iată câteva dintre aceste beneficii:

1. Proprietăți antimicrobiene: Cimbrisorul de camp conține uleiuri volatile cu proprietăți antimicrobiene, fiind utilizat pentru a combate infecțiile bacteriene și fungice.
2. Efecte expectorante: Cimbrisorul de camp este recunoscut pentru proprietățile sale expectorante, ajutând la eliminarea mucusului din căile respiratorii și ameliorarea tusei și a congestiei nazale.
3. Proprietăți antiseptice: Uleiurile volatile din cimbrisorul de camp au proprietăți antiseptice, putând fi utilizat pentru tratarea rănilor și a inflamațiilor la nivelul pielii.
4. Beneficii digestive: Consumul de cimbrisor de camp poate contribui la îmbunătățirea digestiei și la reducerea problemelor digestive precum balonarea și indigestia.
5. Efecte antioxidante: Cimbrisorul de camp conține compuși antioxidanți care pot ajuta la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ și a deteriorării cauzate de radicalii liberi.
6. Proprietăți antispasmodice: Cimbrisorul de camp poate ajuta la relaxarea mușchilor netezi, având astfel efecte antispasmodice. Acest aspect poate fi util în cazul crampele stomacale și a durerilor menstruale.
7. Stimulează sistemul imunitar: Cimbrisorul de camp conține substanțe care pot stimula sistemul imunitar și pot contribui la întărirea apărării organismului împotriva infecțiilor.
8. Proprietăți antiinflamatorii: Datorită compușilor săi bioactivi, cimbrisorul de camp poate avea efecte antiinflamatorii, ajutând la reducerea inflamațiilor și a durerilor asociate.
9. Contribuie la sănătatea sistemului respirator: Consumul de cimbrisor de camp poate fi benefic pentru sănătatea sistemului respirator, ajutând la ameliorarea simptomelor asociate afecțiunilor precum bronșita, sinuzita și astmul.
10. Efecte relaxante: Aroma cimbrisorului de camp poate avea efecte relaxante și de reducere a stresului, contribuind la îmbunătățirea stării generale de bine și a calității somnului.

Planta este folosita in tratamentul tusei convulsive, spastice si astmatice, anorexiei anemicilor, dispepsiilor, gripei, rinitelor cronice, enterocolite, combaterea viermilor intestinali, disfunctiilor hepatice, tratarea ranilor si ulceratiilor tegumentare.

Cimbrișorul de câmp – Contraindicaţii și posibile efecte advserse

Cimbrisorul de camp (Thymus serpillum) este în general considerat sigur pentru consumul uman în cantități obișnuite și ca și condiment în alimentație. Cu toate acestea, există câteva contraindicații și posibile efecte secundare asociate cu utilizarea sa:

1. Alergii: Persoanele cu alergie la plante din familia Lamiaceae, cum ar fi menta, oregano sau alte plante din genul Thymus, ar trebui să fie precaute în ceea ce privește consumul de cimbrisor de camp, deoarece pot dezvolta reacții alergice.
2. Interacțiuni medicamentoase: Cimbrisorul de camp poate interacționa cu anumite medicamente, cum ar fi anticoagulantele sau medicamentele pentru tensiune arterială, și poate influența efectul acestora. Este recomandat să consultați medicul înainte de a utiliza cimbrisor de camp în aceste cazuri.
3. Utilizare excesivă: Consumul excesiv de cimbrisor de camp poate provoca unele efecte secundare, cum ar fi iritația tractului gastrointestinal, dureri de cap sau greață. Este important să respectați doza recomandată și să nu utilizați cantități mari sau concentrată de cimbrisor de camp.
4. Sarcină și alăptare: Nu există suficiente studii pentru a determina siguranța utilizării cimbrisorului de camp în timpul sarcinii și alăptării. Este recomandat ca femeile însărcinate sau care alăptează să evite utilizarea acestuia sau să consulte medicul înainte de a o face.

Ceaiul de cimbrisor de camp este contraindicat in urmatoarele afectiuni:

• enterite,
• esofagite,
• insuficienţe pancreatice.

Ceaiul de cimbrisor de camp – Indicatii, preparare şi utilizare

Pentru tratarea rinitelor cronice, anorexiei, usurarea activitatii digestive, se prepara un ceai din 1-2 lingurite pulbere de planta la 250 ml cu apa clocotita. Se lasa acoperit 15 minute. Se strecoara. Se beau 2 cani pe zi inainte de mesele principale.

In tratamentul enterocolitelor, pentru combaterea viermilor intestinali, in dispepsii, se prepara o infuzie de cimbrisor de camp din 2 lingurite de planta la 250 ml de apa clocotita. Se lasa acoperita 15 minute, apoi se strecoara. Se beau 2 cani pe zi.

Pentru stimularea functiei hepatice, cu actiune hepato-protectoare asupra celulelor hepatice, se consuma 2 cani de ceai de cimbrisor de camp pe zi. Se prepara din 1 lingurita pulbere de cimbrisor la 250 ml cu apa clocotita. Având acţiune antiseptică puternică, acţionează asupra ficatului şi rinichilor, ameliorând starea lor de funcţionare.

Pantru tratarea bronsitei, astmului bronsic, în tuse convulsivă si spastică, laringitei, traheitei, se prepara si se consuma:

• .infuzie din 1-2 lingurite pudra de cimbrisor de camp la 250 ml cu apa clocotita. Dupa 15 minute se strecoara. Se beau 2 cani pe zi.
• ceai de cimbrisor de camp preparat din 2-3 linguri pulbere de planta la 250 ml de apa clocotita. Se lasa sa se infuzeze 30 de minute. Se strecoara. Se beau 2-3 sau 3-4 linguri pe zi. In tuse rebela se poate bea 1 lingura la fiecare 2 ore.

Se bea ceai de cimbrisor pentru tuse, anemie, combaterea viermilor intestinali, ca tonic nervos si digestiv. Se prepara din 2 linguri pulbere cimbrisor de camp la un litru de apa clocotita. Se lasa acoperit 15-20 de minute. Se beau mai multe cesti pe zi.

Pentru tratarea tusei la copii, se face un ceai din 1 lingurita amestec parti egale pulbere cimbrisor de camp si scai vanat (Eryngium planum) la o cana cu apa clocotita. Se lasa 10 minute. Se strecoara si se indulceste cu miere. Se bea cate o inghititura de mai multe ori pe zi.

Pentru tratarea bolilor de stomac, gaze intestinale, afectiuni renale, migrene, astenie, tuse, stimularea circulatiei periferice si ca depurativ, se prepara un decoct din 1 lingura pulbere de cimbrisor de camp la jumatate litru de vin. (Vezi cum se prepara un decot) Se strecoara. Cand se mai raceste se amesteca cu miere de albine. Se bea cate un paharel inainte de masa.

Sirop de cimbrisor cu miere de albine

Se culege planta de cimbrisor in timpul infloririi. Se spală florile și se usucă cu șervete de hârtie. Se pun florile de cimbrisor de camp intr-un borcan de sticla. Peste planta se toarna miere de albine. Se lasa cimbrisorul de camp la macerat in miere de albine 2-4 saptamani, apoi se strecoara. Siropul de cimbrisor se pastreaza la rece. Se consuma sirop de cimbrisor cu miere in cazul afectiunilor enumerate mai sus.

Florile de cimbrișor se vor ridica la suprafață, de aceea, ori de câte ori treci pe lângă borcan, întoarce-l. Deoarece se extrag substanțe din plantă, mierea de cimbrișor va deveni mai lichidă.

Siropul de cimbrisor de camp se administreaza si la copii, cate 2-3 lingurite pe zi.

Cimbrisorul de camp in tratamentele externe

Extern se foloseste cimbrisor de camp sub formă de băi, datorită proprietăţilor sale antiseptice şi de cicatrizare a rănilor, ca antiinfecţios şi calmant al sistemului nervos.

Pentru tratarea rinitelor cronice:

• se face inhalatie cu un ceai obtinut din 2 lingurite planta la 200 ml de apa fierbinte. Se inhaleaza aburii degajati.
• se prepara o infuzie din 1-2 lingurite cimbrisor de camp la 200 ml de apa clocotita. Se lasa 15-20 de minute. Se aspira solutia pe nas pana ajunge in gura, apoi se scuipa. Se repeta tratamentul de 2 ori pe zi, dimineata si seara, pana la vindecare.

Pentru reconfortarea organismului si ca antireumatic, se pregateste:

• decoct din 3 maini pline de cimbrisor de camp uscat la 10 l de apa. Se fierbe acoperit 20-30 de minute. Se strecoara si se adauga in apa de baie in cada a carei temperatura nu trebuie sa depaseasca 37-40 de grade. Se sta in cada 20-30 de minute.
• decoct din amestec plante uscate de cimbrisor, radacina de obligeana, musetel sau menta. Se cantaresc 200-500 g cimbrisor de camp, 300-500 g radacina obligeana, 100 g musetel. Se amesteca bine plantele maruntite. Din amestec se iau 2-3 maini si se pun la fiert in 10 l de apa. Se strecoara si se adauga in apa de baie. Pentru copii, cantitatea se reduce la jumatate.

Alte remedii naturale cu cimbrisor de camp din tradiţiile populare

Decoctul de cimbrisor de camp se ţinea în gură contra durerilor de dinţi. Cu cimbrisor, curpen şi iarba-lui-Tatin se făcea “feredeu”, pentru răceală şi reumatism. Cu planta se făceau abureli contra guturaiului şi durerilor de gât. În unele zone, planta se usca, se făcea praf şi aşa se sufla în gât. În alte zone, praful se trăgea pe nas, ca tutunul, pentru a opri curgerea sângelui.

Întrebări frecvente despre cimbrișor de câmp

Bibliografie:

Universul plantelor – Prof. Dr. Constantin Parvu